Experții IPRE și CRJM au prezentat Opinia privind caracterul proporțional și legalitatea măsurilor întreprinse de Guvern pe perioada stării de urgență



Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE) și Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) au elaborat Opinia privind caracterul proporțional și legalitatea măsurilor întreprinse de Guvern pe perioada stării de urgență.

Experții analizează modul în care au fost aplicate mecanismele de gestionare a stării de urgență (în perioada 17 – 27.03.2020), instituite prin Hotărârea Parlamentului nr. 55/2020 din 17.03.2020 privind declararea stării de urgență și aplicate ulterior prin intermediul dispozițiilor Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE) a Republicii Moldova. De asemenea, opinia se referă la aspectele legale stabilite prin intermediul actelor menționate mai sus, inclusiv și modificările operate la Legea nr. 212/2004 privind regimul stării de urgență, de asediu și de război prin intermediul Legii nr. 54/2020.

Astfel, experții IPRE și CRJM constată că Derogările prevăzute în Dispozițiile CSE sunt neproporționale și contrare prevederilor articolului 54 din Constituție. În special, derogările de la normele Codului Administrativ, Codului de Procedură Civilă, Codului Muncii și Codului Contravențional sunt contrare restricțiilor impuse de articolul 54 din Constituție și anume imposibilitatea restrângerii dreptului la acces liber la justiție (articolul 20 din Constituție). Imposibilitatea exercitării efective a unui remediu în fața curții este constatat în principal de termenii reduși de contestare, stabilirea însăși de CSE a regulilor de contestare pentru propriile dispoziții, inexistența căii de apel/recurs pentru hotărârile care examinează contestațiile împotriva dispozițiilor CSE.

În același timp, derogările de la normele ce țin de exercitarea profesiilor de avocat, notar și executor judecătoresc în partea ce ține de aplicarea sancțiunilor disciplinare sunt în contradicție cu prevederile dispozițiilor anterioare și disproporționate cu măsurile care se urmăresc în contextul stării de urgență.

Totodată, derogările de la normele stabilite în legislația vamală afectează actorii implicați în domeniul farmaceutic și distorsionează piața produselor farmaceutice.

În urma analizei efectuate, experții vin cu următoarele recomandări:

  1. Normele procesuale ce țin de modul de contestare a dispozițiilor CSE pot fi incluse în cadrul normativ existent, mai ales că prin modificările aduse la Legea nr. 211/2004 Parlamentul și-a păstrat dreptul să modifice legi organice.
  2. Excluderea excepțiilor pentru dreptul de a nu fi concediat în timpul concediului, dreptul de restabilire la locul de muncă și despăgubirea daunelor cauzate urmare a concedierii ilegale și stabilirea unui cerc restrâns de angajați, care sunt esențiali pentru a asigura aplicarea măsurilor de urgență, asupra cărora unele drepturi ce reies din Codul Muncii sunt restrânse. Dreptul de contestare nu poate fi limitat în nici un mod, pentru a se asigura corespunderea cu prevederile articolului 54 și 20 din Constituție.
  3. Revizuirea prevederilor punctelor 22-40 din Dispoziția nr. 4 din 24 martie 2020 a CSE ce țin de derogările de la prevederile Codului Contravențional, cu indicarea unor termene suficiente pentru a permite contravenienților să-și formeze apărarea și să prezinte probele pertinente apărării (contestarea în termen de 3-5 zile, examinarea cauzei în termen de 3-5 zile),excluderea derogărilor ce țin de temeiurile de contestare și de recurs, cu aplicarea normelor existente ale Codului Contravențional.
  4. Stabilirea în comun cu Camera Notarială, Uniunea Avocaților și Uniunea Națională a Executorilor Judecătorești a unei liste de avocați, notari și executori judecătorești de serviciu care pot fi contactați în cazul situațiilor de urgență, cu păstrarea lucrului la distanță pentru ceilalți membri ai profesiilor date pe măsura posibilităților;
  5. Dezvoltarea unui protocol cu reguli detaliate ce țin de specificul prestării serviciilor notariale, de avocatură și de executor judecătoresc în cazurile urgente. Principalele elemente ar trebui să includă:
  6. Excluderea pe măsura posibilităților a documentelor pe suport de hârtie, inclusiv transmiterea înscrisurilor în format electronic cu aplicarea semnăturii electronice (inclusiv prin intermediul platformei MSign), dacă este necesar în scopuri de autentificare;
  7. Identificarea și echiparea spațiilor izolate de comunicare cu clienții dacă serviciile notariale, de avocatură sau de executor judecătoresc nu pot fi prestate la distanță;
  8. Tratarea suprafețelor și a documentelor pe suport de hârtie cu lampă cu lumină ultravioletă;
  9. Achitarea obligatorie a serviciilor prin intermediul plăților electronice oferite de băncile comerciale (p2p, internet banking) sau deschiderea opțiunii de utilizare a MPay pentru operatorii privați.
  10. Abandonarea derogărilor de la prevederile legislației vamale ce ține de importul de medicamente pentru regiunea transnistreană.

Opinia detaliată poate fi accesată aici.

Această opinie a fost elaborată în cadrul proiectului „Suport în elaborarea și implementarea politicilor în domeniul justiției în Republica Moldova”, implementat de Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), în colaborare cu Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM), realizat cu suportul financiar al Uniunii Europene. Opiniile reflectate în prezenta publicație aparțin autorilor și nu reflectă neapărat opinia Uniunii Europene.