Între diversitate religioasă și fundamentalism
În Moldova diversitatea religioasă nu este tolerată, iar Biserica Ortodoxă își impune monopolul. Această constatare este menționată în Raportul ONU privind libertatea de religie sau convingeri. Potrivit documentului, fiecare cult înregistrat în Moldova se confruntă cu un șir de dificultăi, fie din partea Bisericii Ortodoxe, fie din partea statului.
Episcopia Romano-Catolică a inițiat acum doi ani un proces de judecată împotriva Guvernului, dosarul se află spre examinare la Curtea de Apel. Episcopia își revendică dreptul la proprietățile naționalizate. Potrivit vicarului general al Bisericii Romano-Catolice, Benone Farcaș, există documente clare din arhivă care demonstrează că proprietățile care aparțin acum Serviciului Protecție și Pază de Stat au fost în posesia Bisericii Catolice.
”Guvernul invocă pretext pentru a nu restitui aceste bunuri, absența unei legi a restituirii. În cazul unui alt cult, cum ar fi biserica Sf. Nicolai, Buna Vestire, Mănăstirea Curchi, care sunt și ele monumente de arhitectură, au fost restituite, în cazul nostru acest lucru nu este posibil. În opinia noastră, în această situație este vorba despre o situație de discriminare”.
Politica antievreiască din perioada celui de-al doilea război mondial, atunci când au fost exterminați aproximativ 50 de mii de evrei din Basarabia, a rămas înrădăcinată în mințile unor concetățeni. Astfel explică istoricul Evgheni Brâc intoleranța unora și simbolurile antisemite scrise pe edificiile evreiești. În acest an, comunitatea evreiască a întâmpinat dificultăți în organizarea manifestațiilor culturale. Acum 200 de ani, în Basarabia existau peste 350 de sinagogi, azi funcționează doar trei. De această dată, scuarul Teatrului Dramatic Rus ”Cehov” din capitală a fost mărul discordiei. Minoritățile evreiești au intenționat să sărbătorească aici Hanuca, pentru că în acest edificiu cândva funcționa o sinagogă. Pentru a aplana eventuale ciocniri interetnice, autoritățile locale au evitat să dea curs acestei solicitări.
Deși Ministerul Justiției a făcut pași rapizi în ceea ce privește garantarea libertății religioase, liderul Ligii Islamice s-a convins de nenumărate ori că societatea moldovenească nu este pregătită să accepte diversitatea religiilor. Lupta religioasă împotriva islamului o resimt cel mai mult fondatorii Ligii. În ultimul timp ei primesc apeluri de la pretinși funcționari ai Primăriei, ai Guvernului sau ai Ministului Justiției. Aceștia vor să se asigure că musulmanii care au semnat pentru înființarea Ligii Islamului au actele în regulă.
Pentru mai multe detalii, citiți pe www.discriminare.md
