Ea vorbește limba română



Morari Oxana este  studentă la Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău, Facultatea Litere, program de studii Comunicare și relații publice, anul 1, iar după cum afirmă chiar ea, este o tipă ciudată și visătoare.Să plece în România a fost unul dintre cele mai puternice vise ale sale. Avea impresia că este un miracol că peste Prut sunt oameni care vorbesc limba română, au tradiții și obiceiuri ca ale noastre.  În școală i-a plăcut mult istoria și încercând mereu să descoper trecutul poporului său, realiza că suntem izolați de adevăratul focar a tot ce poate fi numit românism. Uneori venea cu harta României la școală ca să le arăt unora dintre colegi în ce regiune trăiesc noii săi amici și să le relateze câteva curiozități despre zona respectivă. Toți din liceu care o cunoșteau, știau că ea vorbește limba româna și că abia așteptă să-și facă studiile în România.

oxana1

Ai observat vreo diferență între studenții din Moldova și cei de peste Prut?

O diferență pe care am sesizat-o, vorbind cu studenții din România, este probabil în limbaj. La noi s-au conservat mulți termeni care în România, cel puțin în zona Moldovei, nu mai sunt de actualitate, dar acesta nu este o problemă gravă. În rest nu există nicio diferență. La fel ca studenții din România, mulți basarabeni se implică în diferite activității: unii sunt membrii ai Ligii Studențești, alții fac voluntariat la radio sau se implică în diferite proiecte sociale ect.

Știu că te implici în diverse activități, care sunt acestea?

Am participat la acțiuni de voluntariat în cadrul comunei precum organizarea taberilor de vară pentru copii, amenajarea spațiilor publice, vizitarea bătrânilor. În prezent fac voluntariat la radio UNSR Bacău, platformă de comunicare atât pentru studenți cât și pentru profesori. De asemenea, fac volunariat la organizația educațională Valoare +,  unde împreună cu alți membri organizam lecții de dezvoltare personală și sport pentru două grupe de copii, misiunea noastră fiind:” să ajutăm oamenii să-și valorifice proproiul potențial, să-și dezvolte caracterul într-un mod viguros și integru.” Noi, membrii pentru a acumula calități de leadership împreună cu Alex Blănaru care este moderator, am început un workshop de negociere, fiind o altă formă de voluntariat. Am participat la activități de voluntariat pentru rezidenții Centrului de Servicii Sociale „Ghiocelul”, în cadrul proiectului „Zâmbete pentru copii” editia a 2-a în Bacău, împreună cu un grup de studenți de la CRP (comunicare și relații publice), deja am început să lucrăm pentru  ediția a 3-a.

 Iar acum împreună cu un grup de la facultate intenționăm să creiem un club de debate, format de dezbatere „Europarlamentară”, fiind motivați de experiențele pe care le-am avut în cadrul proiectului „Tinerii in viața comunitătii-concurs national de dezbateri academice” la Slănic Moldova. De asemnenea împreună cu alți tineri vrem să înregistrăm oficial un club de public speaking Toastmasters în Bacău.

Pentru mine voluntariatul reprezintă în primul rând o formă de a păstra calitatea de a fi uman în contextul pragmatismului și individualizării societății, apoi o activitatea în care te poță distra împreună cu oameni care au idialuri, valori , vise, energie și determinare.

oxana2

La fiecare acțiune de voluntariat am parte de momente speciale, dar probabil cea mai emoționantă amintire este atunci când am fost la Centru de Servicii Sociale ”Ghiocelul “  în ajunul sărbătorilor de iarnă, ca să ducem bunurile colectate copiilor cu nevoi speciale. Ei au învățat cântece și poezii pe derost, iar noi aveam colinde pe niște foi. A fost niște momente care m-au emoționat enorm, vâzând cât de mult s-au pregătit. Unii din ei ne imbrățișau, alții ne arătau jucăriile primite care erau frumos aranjate pe rafturi, alții ne rugau să le desenam tot felul de animăluțe.

Un mesaj pentru tineri

 Noi suntem generația de la care se așteaptă cele mai mărețe schimbări, pentru că pe celelalte generații istoria le-a făcut să se resemneze sau să capituleze în fața ei. Mulți au uitat de unde au pornit, iar alții care încă mai luptă pentru această țară sunt făcuți robi. Cei ce au investit în noi așteaptă ca noi să scoatem țara din statistici rușinoase. Ei și-au jucat rolul în teatrul vieții, acum urmează  rândul nostru. De aceea, vă motivez dragi tineri să vă implicați în orice formă de voluntariat, să vă căutați între voi, cei ce aveți viziuni comune și să acționați pentru că orice domeniu are nevoie de reforme mari, căci dacă noi suntem generația care ne plîngem, care va fi generația care va acționa?

Întrebată dacă s-ar reîntoarce în Moldova, Oxana a răspuns: ,,Încă nu-mi imaginez să am un loc de trai sau de muncă stabil, privesc spre viitor cu mult entuziasm, visând să am o mulțime de experiențe inedite în diferite țări. Totuși după ce o să-mi termin studiile, vreau să revin acasă și să dau tot ce-i mai bun din mine, pentru că Republica Moldova are nevoie în primul rând de o generație tânără, decisă să lupte pentru destinul ei. “

Daniela Timofti