La Reni avut loc ședința de consolidare a mecanismelor de funcționare a clusterului turistic Cahul-Reni-Galați



Joi, 4 mai, 2023, în comunitatea teritorială Reni, Ucraina, a avut loc ședința de consolidare a mecanismelor de funcționare a clusterului turistic Cahul-Reni-Galați, care are ca scop promovarea și dezvoltarea turismului verde în regiunea dunăreană a bazinului Marii Negre. Clasterul va fi creat în cadrul proiectului transfrontalier „Dezvoltarea și promovarea turismului verde în sectorul dunărean al bazinului Mării Negre” (raionul Cahul, Republica Moldova; județul Galați, România; și Comunitatea teritorială Reni, Ucraina), BSB 817.

Ședința de constituire a clusterului a avut loc la Cahul, la 6 aprilie. Clusterul va fi o structură de tip asociativ cu organ de conducere, statut și va include furnizorii de servicii turistice din cele 3 regiuni dunărene. La activitatea de la Reni au participat experții proiectului, reprezentanți ai administrației publice locale și prestatori de servicii turistice din cele trei regiuni. Participanții au fost informați despre viziunile și programul de dezvoltare al clusterului, dar și despre valorificarea eficientă a potențialului turistic transfrontalier.

Afanasie Prepelița, expert în marketing turistic al proiectului, a spus la ședință că regiunea Cahul-Reni-Galați dispune de o varietate de sisteme ecologice în văile Dunării și ale Prutului. Este vorba de lacuri naturale, afluenții Dunării și Prutului, pajiști, păduri. La fel, este vorba și despre prezența unor valoroase monumente istorice, preistorice și geologice naționale și internaționale. În opinia sa, membrii clusterului ar trebui să dezvolte în regiunea dată forme de turism care adaugă valoare şi care i-au în considerare principiile dezvoltării durabile. Potenţialul natural al regiunii disponibil poate fi folosit la dezvoltarea turismului verde, ecoturismului, turismului cultural, de agrement, acvatic, de aventură, sportiv etc.

Totodată, Afanasie Prepeliță a declarat că pentru dezvoltarea turismului verde se recomandă de organizat drumeții, plimbări în zonele de agrement, ciclism, pescuit, vînătoare, amenajarea locurilor speciale pentru observarea păsărilor, hipism, excursii cu ghid, trasee turistice. De asemenea, pot fi desfășurate  ateliere de meşteşugărit, camping, plimbări cu barca. „Beneficiile dezvoltării turismului verde sunt enorme: apar locuri de muncă; se dezvoltă infrastructura și serviciile turistice; este stimulată economia locală; sunt îmbunătățite relațiile interculturale în regiune, între regiuni și între țări. Turismul verde este un instrument de conservare a ariilor naturale protejate; susține activitățile de mediu”, a declarat Afanasie Prepelița.

Dezvoltarea infrastructurii turistice transfrontaliere a fost un alt subiect abordat de către Afanasie Prepelița, fiind menționat faptul că infrastructura verde este de cele mai multe ori o investiție bună pentru natură, economie și piața de muncă. În opinia sa, societatea modernă are nevoie de soluții care presupun lucrul cu natura, nu împotriva ei, atunci când acestea sunt relevante din punct de vedere economic și de mediu. „Dezvoltarea infrastructurii verzi poate fi realizată doar printr-un efort susținut al tuturor părților implicate. Este nevoie de promovarea infrastructurii verzi în politici publice – agricultură, transport, energie, mediu, prevenirea dezastrelor etc.,. La fel, este nevoie de creșterea gradului de calificare al populației locale. Chiar dacă beneficiile infrastructurii verzi sunt bine cunoscute, atragerea de investiții poate reprezenta o problemă. Uneori este greu de distins între avantajele oferite publicului larg și agenților economici”, a declarat expertul.

Veaceslav Ioniță, expert proiectului în dezvoltarea afacerilor, a vorbit despre necesitatea intensificării relațiilor economice transfrontaliere. În opinia sa, clusterele turistice sunt aglomerări economice competitive formate într-un spaţiu geografic bine determinat. Procesul de concentrare al lor duce la obţinerea unor avantaje competitive importante, precum: logistica, promovarea destinației turistice, crearea de mărci noi etc. „Deşi clusterizarea firmelor se face natural, guvernele pot încuraja dezvoltarea clusterelor emergente prin susţinerea eforturilor pe care un grup de firme îl poate face pentru a fructifica la maximum potenţialul concentrării economice”, a menționat Veaceslav Ioniță.

Potrivit lui Mihai Țurcanu, membru al echipei de implementare a proiectului, clusterul va fi format din trei asociații obștești, din cele trei regiuni, care vor semna un memorandum de colaborare, pentru a contribui în Republica Moldova, România și Ucraina la: dezvoltarea și promovarea turismului ecologic, verde, dar și a altor formel de turism, inclusiv rural.

Liliana Ivanova, coordonatorul proiectului din partea comunității teritoriale Reni, a spus: „Susținem ideea crearii clusterului turistic Cahul-Reni-Galati și sperăm foarte mult că acest mecanism economic va intensifica relațiile de cooperare turistică pe segmentul dunărean și va aduce beneficii operatorilor turistici din această regiune”.

Oxana Efimenco, secretar al Primăriei comunității teritoriale Reni, a menționat: „Suntem siguri că după încheierea proiectului cooperarea dintre parteneri va continua, iar rezultatele înregistrate în cadrul proiectului vor sprijini în continuare procesul de dezvoltare al turismului verde din regiunea transfrontalieră Cahul-Reni-Galați”.

Crearea clusterului are ca scop consolidarea capacităților furnizorilor de servicii turistice, a autorităților locale și regionale din Cahul, Reni, Galați, dar și dezvoltarea turismului transfrontalier și verde, prin promovarea cooperării și a schimbului de bune practici. Clusterul, în cadrul activității sale, va promova potenţialul turistic al regiunii, inclusiv turismul verde; va organiza evenimente de promovare a furnizorilor de servicii turistice care sunt parte a clusterului; va elabora  materiale promoționale și va dezvolta rute turistice suplimentare în regiunea dunăreană a bazinului Mării Negre. Totodată, va contribui la promovarea cooperării cu clusterele turistice din alte regiuni și țări, la atragerea de fonduri europene pentru dezvoltarea turismului transfrontalier, la creșterea schimbului de informații și bune practici între membrii săi, la extinderea geografică a clusterului prin atragerea de noi membri, la organizarea de traininguri pentru îmbunătățirea abilităților furnizorilor de servicii turistice, dar și la dezvoltarea politicilor regionale privind dezvoltarea turismului transfrontalier și verde.

Durabilitatea clusterului va fi asigurată și prin intermediul site-ului danube-ecotravel.com, care deja este creat în vederea promovării turismului verde în regiunea transfrontalieră.

În cadrul proiectului, a fost realizat un ghid practic pentru prestatorii de servicii privind dezvoltarea afacerilor în turismul verde, a fost creată o hartă cu trei rute turistice transfrontaliere, o broșură informativă pentru turiști. Urmează să fie elaborat și un program comun pentru dezvoltarea turismului transfrontalier în Cahul, Reni și Galați. Au fost organizate șase instruiri, două vizite de studiu, mese rotunde și ateliere de lucru în scopul consolidării capacităților furnizorilor de servicii turistice. Vor fi organizate și două festivaluri în perioada mai – iunie 2023 și realizate podcast-uri privind turismul verde în regiune. A fost elaborat un studiu privind buna vecinătate de-a lungul sectorului dunărean, dar și creat site-ul proiectului. Va fi realizat un film despre potențialul turismului verde în sectorul dunărean al bazinului Mării Negre.

Proiectul transfrontalier „Dezvoltarea și promovarea turismului verde în sectorul dunărean al bazinului Mării Negre (raionul Cahul, Republica Moldova; comunitatea teritorială Reni, Ucraina și județul Galați, România)”, BSB-817, este implementat de către IDIS „Viitorul”, în parteneriat cu Consiliul raional Cahul (Moldova), Comitetul Executiv al Consiliului Local al or. Reni (Ucraina) și Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați (România). Proiectul este parte a Programului Operațional Comun Bazinul Mării Negre 2014-2020 și este cofinanțat de către Uniunea Europeană prin intermediul Instrumentului European de Vecinătate și de către țările participante: Armenia, Bulgaria, Georgia, Grecia, Republica Moldova, România, Turcia și Ucraina. Acest comunicat de presă a fost produs cu ajutorul financiar al Uniunii Europene. Conținutul acestuia este responsabilitatea exclusivă a proiectului BSB-817 și nu reflectă neapărat punctele de vedere ale Uniunii Europene. Pentru a afla alte detalii legate de proiect, ne puteți contacta la adresa de email: idis.crossborderproject@gmail.com.

------------------------------

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993 care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - //www.youtube.com/@idisviitorul8539 style=text-decoration: underline; color: #0d4da1;>https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .DSCN6044