Politici mai bune de participare publică și un mediu mai prielnic pentru societatea civilă: concluziile Conferinței de Implicare Civică

Avem nevoie de o democrație mai puternică, iar pentru aceasta avem nevoie de o societate civilă puternică și o participare reală a cetățenilor/elor în deciziile publice.

Peste 160 participanți/te – activiști/ste civici/e, reprezentanți/te ai/ale autorităților centrale și locale, experți internaționali și locali, precum și lideri de organizații neguvernamentale – din Belgia, Polonia, România, Republica Moldova și din alte țări au discutat acest subiect la Chișinău, la cea de-a doua ediție a Conferinței de Implicare Civică, organizată de Centrul de Politici și Reforme. 

Evenimentul a avut loc în perioada 9-10 iunie, a întrunit 30 de vorbitori și vorbitoare în cadrul a trei paneluri de discuții și opt ateliere tematice cu o diversitate de subiecte – de la instrumente de democrație deliberativă și participativă, la tehnologii digitale pentru implicare civică și strategii de apărare a societății civile într-un mediu tot mai dificil și expus riscurilor.

La deschiderea celor două zile de conferință, cu un mesaj de salut au venit Adrian Băluțel, șeful cabinetului președintelui Republicii Moldova; Martina Spernbauer, șefa echipei guvernanță, Secția cooperare din cadrul Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova; Ceslav Panico, avocatul poporului; Rafał Chibowski, director de țară la People in Need; Antonella Valmorbida, secretară generală la ALDA.

Printre vorbitorii și vorbitoarele panelurilor s-au numărat experți/te internaționali/e și locali de la European University Institute, ALDA – European Association for Local Democracy, Democracy Reporting International, European Partnership for Democracy, Declic.ro, Funky Citizens, Techsoup România, Fundația Est-Europeană, Promo-LEX, EcoContact, Open Government Partnership, Oficiul ONU pentru Drepturile Omului în Moldova, Centrul CONTACT și Centrul de Resurse Juridice din Moldova.

Primul panel al Conferinței de Implicare Civică a fost dedicat inovațiilor democratice: instrumente prin care cetățenii/ele pot participa la luarea deciziilor dincolo de mecanismele tradiționale. Un exemplu discutat în cadrul panelului a fost instrumentul consiliilor raionale de participare, edificate cu sprijinul Fundației Est-Europene deja în șase raioane ale țării și care întrunesc peste 100 de organizații locale.

Acestea îmbunătățesc transparența deciziilor și introduc în agenda publică subiecte noi, cum ar fi provocările climatice. Important este că ele contribuie la creșterea unei noi generații de lideri politici – mult mai sensibilă la problemele comunitare.

Al doilea panel a abordat practici de îmbunătățire a participării publice. Multe ţări au legiferat obligația statului de a invita cetățenii/ele în procesul de luare a deciziilor. De exemplu, în Letonia autoritățile sunt obligate prin lege să finanțeze bugetarea participativă, adică să decidă împreună cu cetățenii/ele care sunt prioritățile bugetelor publice. Țări precum Estonia și Finlanda au instituționalizat platforme naționale de consultare a legislației.

În Republica Moldova există norme legale în acest sens, dar ele nu neapărat sunt respectate. Deseori, termenele de consultare sunt încălcate, iar unele documente nu sunt consultate deloc. Deși există sancțiuni formale pentru funcționarii/ele care încalcă aceste prevederi, instituțiile nu pot fi sancționate. La fel, nu există un mecanism clar de contestare a deciziilor care nu au fost consultate pe bune cu cetățenii/ele.

În prezent, autoritățile, împreună cu societatea civilă, caută să înlocuiască legea învechită privind participarea publică. Există deja o primă variantă propusă spre consultare. Scopul noii legi este să crească nivelul de consultare, să clarifice etapele, să mărească termenele de consultare și să oblige autoritățile să-și argumenteze temeinic răspunsurile la recomandările cetățenilor/elor.

Vor fi implementate și inovații tehnologice: de exemplu, fiecare cetățean/ă se va putea abona la un domeniu de interes sau autoritate, pentru a primi notificări despre o nouă rundă de consultare.

Nu doar inițiativele legislative merită să fie consultate cu publicul. Este, de exemplu, cazul autorizațiilor de mediu. Orice decizie legată de mediu este extrem de importantă, pentru că vizează generații întregi.

Panelul al treilea a abordat metodele de apărare a spațiului civic. Atacurile împotriva societății civile s-au intensificat în întreaga lume. Bunăoară, în unele state balcanice, companii de marketing sunt angajate cu bani publici pentru a denigra societatea civilă. În Moldova, unii/ unele politicieni/e vor o replicare a legislației rusești împotriva „agenților străini”.

De fapt, cercetările arată că încrederea populației în ONG-uri concrete la nivel de comunitate este mare. Dar încrederea, în general, este influențată de aceste atacuri denigratoare, parte a războiului hibrid.

La nivel legislativ, se fac eforturi pentru a introduce o legislație anti-SLAPP, pentru a proteja jurnaliștii și jurnalistele, activiștii și activistele și alte persoane implicate împotriva unor procese judiciare abuzive care au drept scop să-i reducă la tăcere.

Totodată, se impune finalizarea cât mai rapidă a noii Legi privind participarea publică, care să garanteze transparența guvernului și consultarea cetățenilor în treburile publice.

Avem spațiu civic, însă experiența Georgiei, cândva o fruntașă la indicatorii democratici printre țările Parteneriatului Estic, arată că situația acestui spațiu poate degrada foarte rapid, dacă nu se iau măsuri preventive.

Atelierele tematice au oferit participanților și participantelor spații interactive de învățare și schimb de experiență pe subiecte precum: adunările cetățenești ca mecanism de consultare publică; bugetarea participativă la nivel local; monitorizarea alegerilor în era digitală; protejarea apărătorilor și apărătoarelor drepturilor omului; utilizarea tehnologiilor pentru implicare civică și digitalizarea ONG-urilor; petițiile colective și campaniile; transparența și participarea la nivel local prin îmbunătățirea relațiilor între organizațiile societății civile și autorităților publice; strategii de apărare a spațiului civic.

Ce rămâne de făcut pentru a consolida participarea civică și pentru a proteja spațiul de acțiune al societății civile din Moldova

Participarea publică începe în primul rând de la accesul la informație, iar autoritățile trebuie să se asigure că informația ajunge la fiecare cetățean/ă.

Autoritățile trebuie să asigure publicului infrastructuri de participare care să includă toate vocile din societate, care să conecteze opiniile și experiențele de la nivel local și să le aducă la nivel național, regional, național sau chiar global.

Autoritățile trebuie să se asigure că platformele de participare electronică nu există doar de formă, că cetățenii/ele au suficient timp să se exprime și că opiniile lor sunt luate în considerare.

Societatea civilă poate să amplifice vocile oamenilor, să crească nivelul de participare a fiecărui om în viața publică și, deci, trebuie să fie mai proactivă în comunicarea cu publicul. 

Cetățenii/ele au nevoie de instrumente prin care pot face diferența nu doar în cadrul proceselor electorale, ci în fiecare zi.

Conferința a fost organizată în cadrul proiectului INSPIRĂ Moldova, finanțat de Uniunea Europeană și implementat de European Partnership for Democracy (EPD), Asociația Europeană pentru Democrație Locală (ALDA), Centrul Naţional de Asistenţă şi Informare a ONG-urilor din Moldova CONTACT, Centrul de Politici și Reforme (CPR Moldova), Democracy Reporting International (DRI) și People in Need (PIN). Conținutul exprimat în cadrul evenimentului nu reflectă în mod neapărat viziunea Uniunii Europene.

CPR Moldova beneficiază de suport instituțional din partea Suediei.