Știri sociale

A apărut nr. 1 (43) / 2025 al Buletinului Informativ „Pro Accesibilitate! Pro Incluziune! Pro Democraţie!”

Din sumarul acestei ediții:

• La 15 ani de la ratificarea Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități, Republica Moldova are restanțe la capitolul accesibilitate,
• Accesibilitatea – testul pe care Republica Moldova „îl pică” sau „îl trece” înainte de aderarea la UE?,
• Cum putem evita construirea unor „rampe simbolice”? - prin adopta-rea „Standardului EN 17210 – Accesibilitatea și gradul de utilizare a construcțiilor” ca normă tehnică obligatorie,
• De ce unele centre comerciale construiesc rampe, iar altele nu? O problemă de voință, nu doar de lege,
• Vasile Savca: „În localitatea mea, totul e accesibil datorită implicării mele”,
• „Rampele de acces – un drept, nu o favoare”. Interviu cu poeta Cătălina Boris Balan despre lupta tăcută a persoanelor cu dizabilități în orașele inaccesibile,
• Rampele de acces în Delhi, India: între inițiative ambițioase și realități dificile.

Acestea și alte articole, pot fi citite în această ediție a buletinului – https://tinyurl.com/hhwamcyz.

Buletinul Informativ „Pro Accesibilitate! Pro Incluziune! Pro Democrație!” este o publicație care apare începând din anul 2015 și care își propune să devină o tribună de lobby și advocacy al comunității persoanelor cu dizabilități și oferă tuturor celor interesați o imagine de ansamblu asupra necesităților speciale și a problemelor cu care se confruntă persoanele cu dizabilități din Republica Moldova. Buletinul informativ își propune să faciliteze procesul de comunicare cu autoritățile și societatea civilă, pentru a spori gradul de accesibilitate, incluziune socială a persoanelor cu dizabilități, dar și pentru a promova un comportament pro-activ al acestora în viața comunitară.

Pentru informații suplimentare: Victor Koroli, director executiv, Alianța INFONET

+373 69252453, vkoroli@gmail.com

Acest produs a fost realizat de Alianța INFONET, în cadrul campaniei „Acces Egal pentru Toți”, cu susținerea proiectului „Consolidarea rezilienței democratice în Moldova”, implementat de PNUD Moldova și finanțat de Norvegia, Canada, Suedia și Danemarca. Conținutul acestui material aparține autorilor și nu reflectă în mod neapărat viziunea ONU, inclusiv a PNUD, a statelor membre ale ONU sau a donatorilor.

Astăzi, 26 iunie, Banca de Alimente din Moldova și-a deschis ușile pentru public. În contextul aniversării a 4 ani de activitate, partenerii actuali, reprezentanți de la Ministerul Muncii și Protecției Sociale, Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare dar și echipe preocupate de sustenabilitate au avut ocazia să afle detalii despre mecanismul prin care sunt salvate zilnic alimente bune și redirecționate către servicii sociale care hrănesc persoanele aflate în dificultate.

Participanții la eveniment au avut prilejul de a descoperi spațiile și procesele interne ale Băncii de Alimente, dar și oportunitatea de a face un tur ghidat în două dintre cantinele sociale beneficiare: e vorba de cantina Misiunii Sociale Diaconia și Cantina Fundației Regina Pacis, unde sunt distribuite zilnic mese calde pentru persoanele în etate.

Oleg Paraschiv, directorul Băncii de Alimente:

”Din 2021 până în prezent, Banca de Alimente a recuperat 441.000 kg de produse alimentare de la 77 de agenți economici. Acestea alimente au fost distribuite în 87 de servicii sociale din întreaga țară, unde sunt hrăniți cca 10 mii de oameni nevoiași. Pe lângă activitatea de recuperare, echipa noastră are alte două direcții importante de activitate: e vorba de educația pentru prevenirea risipei de alimente, dar și advocacy pentru ca legislația națională să favorizeze donarea alimentelor bune în detrimental aruncării acestora. Colaborarea cu Banca aduce beneficii majore: serviciile sociale își diversifică meniurile și reduc costurile de intervenție, iar agenții economici contribuie la un demers sustenabil, prin care alimentele muncite își găsesc locul acolo unde este cea mai mare nevoie de ele.”

Zinaida Romașco, manager Centru Comunitar din Ciuciuleni, Hâncești

“În cadrul Centrului Comunitar avem o cantină de ajutor social unde hrănim zilnic 65 de persoane nevoiașe. Colaborăm cu Banca de Alimente de 4 ani, chiar de la fondare. Lunar, primim diferite produse- legume, fructe, crupe, lactate, în functie de donațiile pe care le are Banca. Aceste alimente salvează mult din bugetul limitat pe care îl avem pentru achiziția de alimente și, de multe ori ne permit să punem pe masa beneficiarilor noștri alimente pe care nu le-ar fi consumat vreodată.”

Veceslav Ioniță, expert economic, participant la eveniment
“Ca multe alte țări, Moldova se confruntă cu problema risipei alimentare. Doar în acest an, consumatorii casnici vor arunca alimente în valoare de 8 miliarde de lei – produse care ar putea hrăni un milion de oameni afectați de insecuritate alimentară. În 4 ani de activitate, Banca de Alimente a adus această temă delicată în spațiul public, insistând că nu e rușinos să vorbim despre risipă, ci necesar. Deși recuperează aproximativ 1 kg din fiecare 700 aruncate, această cifră nu indică eforturi insuficiente, ci dimensiunea reală a problemei și nevoia unei mobilizări colective pentru a reduce risipa”.

Banca de Alimente este singura structură nonprofit din Republica Moldova a cărei domeniu de activitate este axat exclusiv pe prevenirea risipei de alimente și reducerea foamei. Din anul 2022, Banca de Alimente  este membru asociat al Federației Europene a Băncilor de Alimente, cea mai mare rețea europeană de bănci de alimente.

1412 secții de votare au fost auditate după patru săptămâni de monitorizare, ceea ce reprezintă 71,02% din totalul secțiilor de vot de pe teritoriul Republicii Moldova. Auditul a fost finalizat și în raioanele Anenii Noi, Criuleni, Florești și Ialoveni. Astfel, până în prezent, auditul a fost finalizat în 17 raioane ale republicii.

Concluzii și observații din teren – săptămâna a patra de evaluare:

• O bună practică menționată de monitorii accesibilității a fost implicarea directă, în procesul de evaluare desfășurat într-una dintre localități, a unei persoane utilizatoare de scaun rulant. Participarea acesteia, pe lângă faptul că a pus accent pe necesitățile reale ale persoanelor cu dizabilități, a contribuit la sensibilizarea autorităților locale și a membrilor comunității, generând un dialog constructiv și soluții practice.
• În mai multe localități s-au constatat dificultăți logistice, în special în orele de după-amiază. În unele cazuri, personalul instituțiilor-gazdă (școli, case de cultură etc.) a plecat mai devreme acasă, fiind necesar să fie contactat telefonic și așteptat pentru a reveni. Totuși, în general, monitorii accesibilității sunt primiți cu deschidere, fiind ghidați de primari sau de angajații instituțiilor.
• Este important de menționat că, deși autoritățile locale au manifestat deschidere în cele mai multe cazuri, acestea nu dispun de competențe tehnice suficiente sau de soluții concrete pentru remedierea situațiilor de inaccesibilitate. Din păcate, în lipsa unor intervenții conforme cu standardele legale, dreptul la vot al persoanelor cu dizabilități rămâne, în practică, restricționat.
• În numeroase cazuri (în special în nordul țării), birourile secțiilor de votare sunt amplasate în sedii diferite față de cele declarate oficial. Această lipsă de concordanță poate induce în eroare alegătorii, în special pe cei care doresc să solicite votarea cu urna mobilă, creând astfel un obstacol suplimentar în exercitarea acestui drept.
• Mai multe BSEV din zonele rurale sunt amplasate în locații greu accesibile, chiar și pentru persoane fără dizabilități, din cauza infrastructurii deficitare: drumuri deteriorate, pante abrupte, lipsa rampelor de acces, multiple trepte fără sprijin etc. Aceasta creează bariere semnificative pentru participarea persoanelor cu dizabilități sau a celor cu mobilitate redusă, a persoanelor în vârstă.
• Multe BSEV din zonele rurale sunt amplasate în locații greu accesibile chiar și pentru persoane fără dizabilități, din cauza infrastructurii deficitare: drumuri deteriorate, pante abrupte, lipsa rampelor de acces, trepte multiple fără sprijin etc. Aceste condiții creează bariere semnificative pentru participarea persoanelor cu dizabilități, a celor cu mobilitate redusă și a persoanelor în vârstă.
• Reprezentanții mai multor case de cultură din țară și-au exprimat nemulțumirea față de utilizarea sediilor lor pentru desfășurarea alegerilor. Unii chiar au declarat intenția de a restricționa accesul pentru viitoarele scrutine, invocând faptul că primăria nu contribuie financiar sau logistic la întreținerea clădirii, deși utilizează spațiul pentru organizarea procesului electoral.
• În multe secții de votare din zonele rurale nu există blocuri sanitare în interior, ci doar în exterior, acestea fiind complet inaccesibile. Din păcate, chiar și cele din interior nu respectă standardele minime de accesibilitate. În câteva BSEV evaluate, alegătorilor nu li se permite accesul la blocurile sanitare. Motivația oferită de reprezentanții BSEV este lipsa implicării autorităților locale în acoperirea costurilor pentru apă, canalizare și igienizare. Această situație ridică probleme serioase legate de demnitate, igienă și incluziune, în special pentru femei însărcinate, copii, persoane vârstnice sau cu afecțiuni medicale.
• Accesibilitatea rămâne o problemă structurală. Majoritatea secțiilor de votare vizitate în regiune nu respectă cerințele minime de accesibilitate, atât în ceea ce privește accesul în clădire, cât și facilitățile din interior. Rampele improvizate, absența barelor de sprijin, pantele abrupte sau lipsa totală a unor soluții adaptate transformă procesul de vot într-un demers dificil pentru cetățenii cu mobilitate redusă.

Campania „Acces Egal pentru Toți” are scopul de a asigura acces egal la vot pentru toți cetățenii din republica Moldova, inclusiv pentru persoanele cu dizabilități, prin realizarea unor audite tehnice locale și propunerea unor soluții de accesibilizare a secțiilor de vot din mai multe regiuni ale țării, până la alegerile din toamna anului 2025. Această inițiativă reprezintă o continuare a colaborării dintre Alianța INFONET și partenerii regionali, Comisia Electorală Centrală și PNUD Moldova, desfășurată în perioada 2019–2022, când au fost evaluate peste 2 000 de secții de votare din țară.

Pentru mai multe informații: Victor Koroli, director executiv, Alianța INFONET

+373 69252453, vkoroli@gmail.com

Activitatea are loc în cadrul campaniei „Acces Egal pentru Toți”, parte a proiectului „Consolidarea rezilienței democratice în Moldova”, implementat de PNUD Moldova, cu sprijinul financiar al Norvegiei, Canadei, Suediei și Danemarcei.