Comportamentul electoral al partidelor politice este compromis de accesul inegal la resurse

Bilantul financiar al ultimei campanii demonstreaza ca Legea partidelor politice, adoptata in 2008, nu functioneaza. Mai mult, esecul acestui act normativ denota o anumita complicitate tacita din partea intregii clase politice, sustine Sergiu Lipcean, „care nu este interesata de mai multa transparenta asupra resurselor de care beneficiaza partidele politice, in campanie precum si in afara ei; si nici asupra restrangerii modului in care sunt exploatate resursele administrative de catre partidul aflat la guvernare". Noua legislatie cu privire la partidele politice mimeaza o anumita apropiere de standardele internationale, dar nu rezolva sub nicio forma carentele de functionare a sistemului politic. Autorul studiului considera ca „aspecte esentiale, cum sunt controlul eficient si reducerea coruptiei politice, promovarea competitiei politice si electorale in baza egalitatii de sanse pentru concurentii electorali, au ramas sa se regaseasca doar in zona discursului politic, pentru ca, in realitate, cei mari si tari monopolizeaza presa, business-ul si resursele statului. Aceasta stare de lucruri denota lipsa de vointa politica".

Plafoanele impuse donatiilor din partea persoanelor fizice si juridice sunt extrem de inalte si nu reflecta nivelul si conditiile de trai ale cetatenilor. În aceste conditii, „campania electorala ar putea fi finantata de 8 persoane fizice sau 4 persoane juridice, ceea ce trezeste dubii serioase asupra scopului real al celor care au adoptat aceasta lege", explica Sergiu Lipcean. Paradoxal, cetatenii aflati in afara Republicii Moldova sunt privati de dreptul de a face donatii concurentilor electorali, desi le este partial asigurat dreptul la vot. Potrivit lui Sergiu Lipcean, aceasta „reprezinta o incalcare a unor drepturi fundamentale ca libera exprimare si participarea la procesul politic si electoral prin intermediul finantarii".

Finantarea de la bugetul de stat nu asigura sanse egale de participare la viata politica, sustine autorul cercetarii: „Reglementarile referitoare la alocatiile bugetare destinate partidelor politice tind sa favorizeze partidul de guvernamant, consolidandu-i pozitia de monopolist in raport cu valoarea alocatiilor, acesta beneficiind de mai mult de 50% din totalul subventiilor bugetare. Or, aceasta serveste intereselor unui partid politic hegemon intr-un sistem politic dezechilibrat, discriminand partidele mici in privinta accesului la resursele financiare publice, si limitand competitia politica".

Potrivit lui Sergiu Lipcean, costurile alegerilor anticipate pe cap de locuitor se cifreaza la 50,89 lei, iar pentru un vot exprimat - 84,57 lei: „Cifrele respective sunt extrem de elocvente pentru a spulbera speculatiile cu privire la costurile exagerate ale organizarii de alegeri anticipate, care ar fi, dupa cum s-a spus, o povara pentru bugetul de stat. Pentru comparatie, reparatia Parlamentului si Presedintiei ne costa cel putin 500 mln lei, achitati integral din bugetul de stat." Lipcean subliniaza ca plafoanele stabilite pentru cheltuielile de campanie au crescut constant de la un scrutin la altul, inregistrand o crestere abrupta in cel mai recent ciclu electoral: de la 2,5 la 12 mln. lei.

Referindu-se la candidatii independenti, autorul accentueaza ca acestia sunt dezavantajati de cotele impuse de autoritatea electorala: „Nu este echitabil ca acelasi cetatean sa fie in drept sa doneze o suma de pana la 1 570 000 lei, de exemplu in campania din 5 aprilie 2009, in timp ce daca s-ar fi hotarat sa se lanseze in calitate de candidat independent, sa nu poata cheltui mai mult de 500 000 lei".

Modul in care a fost finantata campania electorala din 5 aprilie 2009 releva ca resursele financiare sunt concentrate in mainile unor grupuri restranse de persoane, care au furnizat cea mai mare parte din totalul veniturilor de campanie. Aceasta tendinta trezeste dubii in privinta gradului de democratie in interiorul partidelor si in privinta atasamentului partidelor fata de interesul public, accentuand pericolul coruptiei politice, explica Lipcean.

Autorul estimeaza randamentul financiar al partidelor politice, prin raportarea cheltuielilor de campanie la numarul de voturi obtinute. Astfel, Partidul Liberal a fost cel mai eficient in gestionarea campaniei precedente, desi a fost unicul care a raportat un sold negativ. PL a investit 8,29 lei pentru un vot obtinut. Pe locul doi, la mica distanta, se situeaza PCRM, cu 8,90 lei pentru un vot. Dintre partidele care au depasit pragul electoral, PLDM inregistreaza un rezultat mai bun ca AMN, cheltuind cu 6 lei mai putin pentru fiecare vot obtinut - 21,67 lei. În zona de 20 - 30 lei se situeaza UCM si PPCD, care au un randament zero privind rezultatul obtinut. La celalalt pol se situeaza MAE, cu un rezultat de peste 166 lei cheltuiti pentru un singur vot, ceea ce reprezinta un antirecord al ultimului scrutin.

Abuzul de resurse administrative este o forma de manifestare a coruptiei politice la cel mai inalt nivel. Sergiu Lipcean: „În termeni financiari, acest fenomen reduce costurile de campanie ale partidului de guvernamant, care exploateaza aceste resurse, iar pe de alta parte, contribuie la cresterea costurilor de campanie pentru ceilalti concurenti, care sunt impusi sa-si multiplice eforturile financiare pentru a reduce acest decalaj". Majorarea cu 20% a salariilor si pensiilor pentru bugetari, in ajunul zilei scrutinului, la care s-a renuntat imediat dupa campanie, reprezinta un abuz de resurse bugetare, ilustreaza Lipcean.

Potrivit unor estimari prezentate de autor, in scrutinul din 2009, PCRM a abuzat de resurse mediatice publice in valoare de  5,841 mii lei, ceea ce este echivalentul a 86,3% din totalul cheltuielilor de campanie ale acestui partid. În plus, Lipcean calculeaza si costul participarii in campania electorala a oficialilor de stat nedegrevati din functiile lor, numerosi membri ai guvernului Grecianii, folosirea pe larg a agentiilor executive ale guvernului, cu oficiile, transportul si comunicatiile achitate din bugetul de stat. În total, echivalentul banesc al resurselor media si institutionale se cifreaza la 7 473 040 lei, ridicandu-se la valoarea intregului buget electoral al PCRM din precedenta campanie.

Studiul „Evaluarea finantarii partidelor politice si  campaniilor electorale in Republica Moldova" contine recomandari concrete de redresare a regimului finantarii politice. Recomandarile includ: micsorarea plafonului de donatii catre partide, eliminarea interdictiei aplicate cetatenilor RM aflati in strainatate de a face donatii politice, extinderea accesului la resursele financiare publice si pentru partidele noi sau mici. Autorul propune numeroase ajustari normative in ceea ce priveste adecvarea functiilor exercitate de catre CEC (Comisia Electorala Centrala) in procesul de monitorizare si de control a finantarii politice. Dar, pentru ca sistemul de finantare a partidelor politice sa functioneze mai eficient si mai deschis, partidele din RM trebuie sa evolueze si pe plan intern, asumandu-si mai multa disciplina si responsabilitate, stabilindu-si noi mecanisme de audit intern si de raportare publica asupra fluxurilor financiare, menite sa ii disciplineze atat pe lideri, cat si pe cei mai simpli membrii de partid.

Democratia pluralista este imposibila in absenta unor partide politice eficiente si transparente. Alegatorii din Republica Moldova merita o clasa politica mai competenta si mai responsabila, pretul acestei schimbari regasindu-se de fapt chiar in mecanismul de finantare a partidelor politice.

Pentru mai multe informatii, contactati: Coordonatorul relatii publice al Institutului pentru Dezvoltare si Initiative Sociale (IDIS) „Viitorul", Laura Bohantov, tel: 221844, GSM: 069918296, e-mail laura.bohantov@viitorul.org