ÃŽngrijorarea Amnesty International privind actiunile politiei la si dupa 7 aprilie 2009

Conform Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, pina la data de 11 aprilie au fost retinute 129 de persoane, dintre care 88 de persoane au fost condamnate la detentie administrativa de la 2 la 15 zile, 22 de persoane au fost amendate si patru persoane au fost eliberate. Nu exista nici o informatie cu privire la situatia celorlalte 15 persoane. Alte 86 de persoane au fost detinute fiind suspectate de comiterea unor infractiuni.

Amnesty International este ingrijorata de faptul ca oamenii, majoritatea de virsta studenteasca, au fost detinuti la intimplare si multi au fost torturati si maltratati. o­nG-urile locale dispun de marturiile a 100 de detinuti, ale familiilor sau avocatilor acestora care pretind ca detinutii au fost batuti sau torturati sau le-au fost aplicate alte forme crude, inumane sau degradante de tratament.

Amnesty International s-a adresat in forma scrisa presedintelui Vladimir Voronin cu privire la urmatoarele preocupari.

APLICAREA EXCISIVÄ‚ A FORTEI DE CÄ‚TRE COLABORATORII POLITIEI DUPÄ‚ DEMONSTRATII

Amnesty International a primit numeroase raportari despre aplicarea excesiva a fortei de catre colaboratorii politiei dupa demonstratiile care au inceput pe] data de 6 aprilie. Amnesty International recunoaste ca colaboratorii fortelor de ordine au atit responsabilitatea, cit si obligatia, in conformitate cu dreptul international, sa garanteze siguranta si securitatea persoanelor si a proprietatii. Totusi tine, de asemenea, de responsabilitatea autoritatilor sa asigure supravegherea demonstratiilor de catre politie in conformitate cu astfel de standarde internationale cum sunt Codul de Conduita pentru Persoanele Însarcinate cu Mentinerea Ordinii Publice al o­nU. Conform Principiilor de Baza ale o­nU referitoare la Uzul de Forta si Armelor de Foc, colaboratorii fortelor de ordine ar trebui sa aplice forta si armele de foc pentru a-si indeplini obligatiile doar in cazul cind alte metode se dovedesc a fi ineficiente. Guvernele trebuie sa asigure ca oricare utilizare arbitrara sau abuziva a fortei de catre colaboratorii politiei sa fie calificata drept infractiune penala.

Amnesty International a intervievat urmatoarele persoane ale caror cazuri trezesc ingrijorari:

Valentina Cusnir, deputat independent, la data de 7 aprilie pe la miez de noapte se afla linga strada principala din Chisinau. Aceasta a comunicat Amnesty International ca a fost martor cum colaboratorii fortelor de ordine bateau un grup de tineri, care incercasera sa rastoarne un chiosc. Ea a marturisit Amnesty International ca a fost abuzata verbal de catre un colaborator al politiei. Apoi doi politisti i-au rasucit miinile la spate, unul a apucat-o de par si apoi au tirit-o aproximativ 200 de metri inainte de a o trinti la pamint si a o lasa sa plece. Ea crede ca si-a pierdut cunostinta. Fisele medicale confirma ca victima a avut o comotie cerebrala, incheietura miinii i-a fost fracturata si spatele lezat; a fost spitalizata din cauza acestor rani.

Oleg Brega, activist al societatii civile, a comunicat Amnesty International ca pe data de 8 aprilie la miezul noptii a fost batut de catre politisti, cind incerca sa filmeze cum alti colaboratori bateau un grup de persoane care se aflau in spatele Guvernului. Un reprezentant al Amnesty International l-a insotit la spital unde i-au fost tratate ranile. 

Potrivit unor surse Valeriu Boboc a decedat in timpul demonstratiilor care au avut loc la data de 7 aprilie. Informatiile despre cauza decesului acestuia sunt contradictorii. Procuratura Generala a comunicat ca decesul victimei a fost cauzat de substante necunoscute cu care s-a otravit, pe cind familia acestuia afirma ca Valeriu a decedat din cauza ranilor care i-au fost cauzate de catre colaboratorii politiei.

Amnesty International face apel catre autoritatile moldovenesti:

• sa asigure instruirea colaboratorilor fortelor de ordine in masura in care acestia sa aplice forta in conformitate stricta cu standardele internationale;
• sa asigure investigarea imediata, minutioasa si independenta a tuturor acuzatiilor de aplicare abuziva a fortei  de catre colaboratorii politiei in timpul si dupa evenimentele din 7 aprilie ; 
• sa asigure ca politistii care aresteaza persoane sa se prezinte si sa puna capat retinerilor efectuate de catre politisti imbracati in civil care nu se prezinta.

APLICAREA RÄ‚SPÎNDITÄ‚ A TORTURII SI A ALTOR FORME DE TRATAMENT INUMAN SI DEGRADANT ÎN DETENTIE

Potrivit Ministerului Afacerilor Interne, pina la data de 11 aprilie peste 200 de persoane se aflau in detentie, fie in asteptarea procesului sau executind sentinte administrative. Pina la 13 aprilie Amnesty International a primit informatii cu privire la 46 de cazuri ale persoanelor care se aflau in detentie la politie, dintre care, potrivit comunicarilor, multi au fost batuti sau maltratati. Consilierul o­nU pentru Drepturile Omului in Republica Moldova a confirmat ca a vazut dovezi ale actelor de pedeapsa cruda si neobisnuita atunci cind a vizitat institutia de detentie preventiva (SIZO) Nr. 13 din Chisinau, la data de 11 aprilie.

Urmatoarele cazuri ilustreaza ingrijorarea noastra:

Pe data de 7 aprilie, la ora 00:30, un grup din 36 de persoane care calatoreau in rutiere si
intr-un automobil au fost oprite de catre colaboratorii politiei in masti si inarmati cu mitraliere si escortate la Comisariatul Central de Politie din Chisinau. Potrivit unor surse acestia au fost fortati sa stea in curte cu fata la perete cu picioarele si miinile departate de corp in decurs de doua ore sau chiar mai mult si unul dintre retinuti a comunicat ca a fost batut in fata cu patul armei. Cind au fost adusi in incapere li s-au luat amprentele digitale, au fost fotografiati si filmati. În timp ce erau interogati, in spatele fiecaruia dintre acestia statea cineva si dupa fiecare intrebare erau loviti cu bastonul si cu piciorul. Dupa interogatoriu au fost impusi sa alerge de-a lungul "coridorului mortii" format din  colaboratori ai politiei in uniforma, care stateau cite cinci sau sase de fiecare parte, acestia ii bateau, loveau cu piciorul si cu bastonul. Un grup din sapte femei a fost fortat sa se dezbrace in lenjerie si sa faca asezari. Persoanele s-au aflat in detentie toata noaptea si li s-a stabilit o pedeapsa administrativa de la doua pina la 10 zile de detentie.
 
Anatol Matasaru a fost retinut la data de 8 aprilie. La momentul cind a a fost intocmit acest memorandum el se mai afla in detentie si doua persoane care se aflasera in detentie impreuna cu acesta au comunicat sotiei lui ca toti detinutii erau batuti, dar Anatol Matasaru a fost abuzat fizic mai mult decit altii, deoarece era cunoscut colaboratorilor de politie datorita protestelor sale pasnice anterioare. Potrivit unor surse, Anatol Matasaru a fost fortat de catre colaboratorii de politie care il bateau sa le linga cizmele doar ca acestia sa inceteze. Acesta a fost acuzat de savirsirea unei infractiuni penale.

Damian Hancu, un moldovean care-si face studiile in Franta, s-a aflat pe 7 aprilie la demonstratii, traducind pentru niste jurnalisti suedezi, a fost retinut de catre colaboratorii politiei la orele 10 seara in aceeasi zi.  Potrivit unor surse, aflindu-se in custodia politiei, acesta a fost batut cu cruzime si lovit cu picioarele de catre politisti, a fost fortat sa recunoasca ca a luat parte la  tulburarile in masa si distrugerea cladirii Parlamentului si a Presedintiei. A fost eliberat la data de 9 aprilie si acuzat de o infractiune administrativa. 

În raportul nostru despre tortura si maltratarea persoanelor aflate in custodia politiei sunt expusi citiva factori care duc la impunitatea pentru tortura si alte forme de maltratare, putinele cazuri de condamnari ale colaboratorilor de politie pentru aplicarea torturii si a altor forme de maltratare, dificultatile cu care s-au ciocnit victimele atunci cind au inaintat plingeri, precum si esecul Procuraturii Generale de a efectua investigatii imediate, minutioase, independente si impartiale. Am facut apel citre oficialii superiori sa promoveze mesajul clar ca tortura sau maltratarea sau amenintarile de a folosi astfel de tratamente sunt categoric interzise. Numarul comunicarilor despre cazuri de maltratare pe care in prezent le primim, atesta faptul ca impunitatea printre colaboratorii de politie mai continua.

Amnesty International solicita autoritatilor moldovenesti:

• sa ia initiativa in vederea combaterii torturii si altor forme de maltratare, lansind un mesaj clar ca asemenea metode nu vor fi tolerate;
• sa asigure investigarea imediata, minutioasa si impartiala a tuturor acuzatiilor de tortura si maltratare si sa aduca in fata justitiei echitabile persoanele identificate just ca fiind responsabile;
• sa asigure despagubirea oricarei persoane identificate ca victima a acestor incalcari, inclusiv acordarea compensatiilor corecte si adecvate si reabilitarea deplina.                               

LIPSA MÄ‚SURILOR DE PROTECTIE A DETINUTILOR

Institutiile internationale pentru drepturile omului au stabilit dreptul de a beneficia de asistenta juridica a unui avocat ca fiind una dintre masurile fundamentale de protectie impotriva maltratarii si ca dreptul trebuie sa fie exercitat chiar din momentul in care persoana este lipsita de libertate. În majoritatea cazurilor,  care se afla in atentia Amnesty International de la data de 7 aprilie, detinutii nu au beneficiat imediat de asistenta juridica a unui avocat ales de catre acestia.

Urmatoarele cazuri ilustreaza aceste preocupari:

Damian Hancu a cerut sa-si vada avocatul si a declarat ca a fost batut si mai crunt pentru aceasta.

Grupul din 36 de persoane care au fost detinute la 7 aprilie au beneficiat de asistenta unor avocati, dar acestora nu li s-a permis sa ia legatura cu avocatii alesi de ei. Potrivit unor surse unul dintre avocatii numiti si-a batut clientul fortindu-l sa se declare vinovat. Doi avocati au cerut bani si au afirmat ca nu vor lucra daca detinutii nu le vor da bani in avans.

Au mai fost declaratii potrivit carora detinutii sunt adusi in fata judecatorului, deseori in grup si direct in cadrul comisariatelor de politie si fara sa fie facuta publica informatia cu privire la locul si timpul cind acestia se vor prezenta in fata judecatorului, pentru ca familiile si avocatii sa poata fi prezenti. Audierile de judecata de cele mai multe ori nu depaseau 10-15 minute, iar detinutilor nu li se comunica ca pot beneficia de dreptul de a ataca aceste decizii.
 
Amnesty International solicita autoritatilor moldovenesti:

• sa asigure informarea tuturor detinutilor despre drepturile lor si acordarea accesului imediat la asistenta juridica a unui avocat la alegere;
• sa asigure respectarea, in cazurile penale, a prevederilor Codului de Procedura Penala cu privire la prezenta unui avocat in timpul interogatoriilor politiei; 
• sa asigure desfasurarea publica a audierilor de judecata si publicare informatiei despre data si timpul desfasurarii audierilor;
• sa asigure ca persoanele condamnate in conformitate cu Codul Infractiunilor Administrative sa nu execute sentintele in institutiile de detentie ale politiei.

LIPSA DIFERENTIERII PERSOANELOR SUSPECTATE DE COMITEREA INFRACTIUNILOR DE CELE CARE SI-AU EXERCITAT PASNIC DREPTURILE LA LIBERA EXPRIMARE SI  ÎNTRUNIRE

Amnesty International este preocupata de faptul ca in graba de a acuza persoanele care au comis infractiuni in timpul tulburarilor in masa din data de 7 aprilie, colaboratorii de politie si procurorii pot sa greseasca in diferentierea corespunzatoare intre persoanele care si-au exercitat pasnic drepturile la libera exprimare si intrunire si cele care au comis acte de violenta. Amnesty International a documentat anterior cazuri in care functionarii Ministerului de Interne au incalcat dreptul la libera exprimare, retinind persoane care participau la demonstratii pasnice in limitele legii si nu au aparat persoanele carora le-au fost incalcat dreptul la libera exprimare de catre parti terte. Organizatia s-a adresat in scris catre Ministrul de Interne pe data de 11 februarie 2009 exprimindu-si ingrijorarea cu privire la aceste incalcari.

Amnesty International este ingrijorata in legatura cu urmatoarele persoane:

Natalia Morari si Ghenadie Brega au fost acuzati de incercarea de a savirsi o lovitura de stat si ar putea fi condamnati la detentie de maximum 20 de ani. Ambii se aflau printre membrii grupului de activisti ai societatii civile din care mai faceau parte Elena Zgardan, Artur Gurau, Ion Tarna si altii, care au organizat "ziua de doliu" pasnica la data de 6 aprilie, protestind impotriva rezultatelor alegerilor parlamentare din Moldova, care au avut loc cu o zi inainte. Acestia au comunicat autoritatilor despre planurile lor care urmau sa fie desfasurate in conformitate cu legea. Ei nu se asteptau ca la demonstratia pasnica vor participa peste 10 000 de persoane. Organizatorii au facut apel la toti participantii sa plece la ora 20:00, dar liderii politici prezenti au continuat sa vorbeasca cu multimea adunata pina la ora 20:30 si apoi au anuntat ca va avea loc un alt miting la ora 10:00 in dimineata urmatoare. Amnesty International considera ca organizatorii isi exercitau in mod pasnic drepturile la libera exprimare si intrunire si daca au vor fi arestati pentru organizarea intrunirii pasnice, despre care au informat autoritatile, vor fi considerati prizonieri de constiinta.

Meetingul din 7 aprilie a degenerat in tulburari in masa violente. Natalia Morari a comunicat Amnesty International ca a participat la demonstratii in acea zi si incerca sa amplaseze megafoanele pentru a da indicatii demonstrantilor ca acestia sa ramina la locul desemnat pentru protest.

Amnesty International solicita autoritatilor moldovenesti:

• sa asigure faptul ca politia sa inteleaga si sa respecte noua Legi cu privire la intruniri si a obligatiilor Internationale referitoare la respectarea drepturilor omului asumate de catre Moldova;
• sa asigure ca se face diferenta intre cei suspectati de comiterea infractiunilor si cei care si-au exercitat pasnic dreptul la libera exprimare si intrunire;
• sa asigure respectarea drepturilor la libera intrunire, asociere si exprimare.

ÎMPIEDICAREA EXECUTÄ‚RII OBLIGATIILOR AVOCATILOR PARLAMENTARI PENTRU DREPTURILE OMULUI  (OMBUDSMANI)

Amnesty International a salutat crearea Consiliului Consultativ pentru Prevenirea Torturii in cadrul Oficiului Avocatilor Parlamentari pentru Drepturile Omului. Consiliul Consultativ a fost creat in conformitate cu obligatiile Moldovei ca stat semnatar al Protocolului Optional la Conventia o­nU impotriva Torturii. Vizitele sistematice la institutiile de detentie ale unui  organ independent de monitorizare de acest fel este una dintre modalitatile cele mai eficiente de prevenire a torturii si maltratarii.

Totusi, Amnesty International este ingrijorata sa afle ca in perioada 7-13 aprilie Consiliului Consultativ i s-a interzis accesul la numeroase comisariate de politie, inclusiv la Comisariatul General de Politie din Chisinau si la Comisariatele sectoarelor Centru, Buiucani si Riscani din capitala. A putut sa viziteze doar institutia de detentie preventiva (SIZO) Nr.13, la data de 11 aprilie, dupa mai bine de o ora de negocieri si in urma interventiei Ombudsmanului. În afara de aceasta, la data de 14 si 15 aprilie Consiliului Consultativ i s-a acordat acces limitat la Comisariatul de Politie al Sectorului Ciocana si acces la Comisariatul de Politie al Sectorului Riscani, doar atunci cind a sosit Ombudsmanul.

Amnesty International este foarte ingrijorata de informatiile potrivit carora Avocatii Parlamentari pentru Drepturile Omului au fost sfatuiti ferm de catre autoritati sa nu se pronunte in public cu privire la incalcarile drepturilor omului sau sa faciliteze vizitele la centrele de detentie.

Amnesty International solicita autoritatilor moldovenesti:

• sa asigure informarea imediata a colaboratorilor de politie la toate nivelurile despre functiile legale si obligatiile Avocatilor Parlamentari pentru Drepturile Omului, inclusiv despre dreptul acestora de a intra fara nici o restrictie si fara autorizatie prealabila in orice institutie de stat, inclusiv in comisariatele de politie si inchisori si de a discuta confidential cu orice persoana detinuta in aceste institutii, fara prezenta oficialilor, dupa cum prevede Legea cu privire la Avocatii Parlamentari. Aceste drepturi se refera si la Consiliul Consultativ impotriva Torturii.

Inna Guleac,
Press Officer,
Amnesty International Moldova

www.Amnesty.MD
tel.: /+373-22/ 83-58-08, ext. 13
fax: /+373-22/ 290-927
mob.: + 373-69-33-78-41
mob.: + 373-79-99-35-30
e-mail: media@amnesty.md