Știri sociale

Monitorul Justiției este un produs IPRE realizat în cadrul inițiativei Grupului de Experți în domeniul Justiției (GEJ) și care prezintă evoluțiile cheie din sectorul justiției din Republica Moldova.

Prezentul raport, Monitorul Justiției #6, se expune cu privire la evoluțiile cheie în sectorul justiției din perioada 1 februarie 2021 – 31 martie 2021 și include o serie de constatări și concluzii ale GEJ cu privire la:

1. Hotărâri ale Consiliului Superior al Magistraturii;
2. Legi adoptate de Parlamentul Republicii Moldova
3. Activitatea Comisiilor Parlamentare
4. Proiectele de acte normative remise spre coordonare și noile inițiative legislative din partea Ministerului Justiției
5. Dosarele de rezonanță și alte activități în sistemul procuraturii

Experții #GEJ au formulat următoarele concluzii:

(1) Se atestă un nivel de participare redus la pozițiile vacante din cadrul Colegiilor specializate ale CSM și în cadrul Consiliului INJ.

(2) Interesul sporit pentru funcția de judecător al Curții Constituționale confirmă importanța acestei poziții dar și stabilește o responsabilitate ridicată a CSM pentru procesul de selecție. Concursul de selecție necesită a fi organizat transparent, obiectiv și în bază de merit. Este inadmisibilă promovarea candidaților care sunt afiliați politic.

(3) Decizia anterioară a CSM de a o promova pe judecătoarea Tamara Chișca-Doneva în poziția de vicepreședinte al CSJ continuă să aibă efecte negative asupra imaginii justiției din Republica Moldova. Prin acceptarea unui judecător controversat, care a fost implicat în emiterea unor decizii cu profund impact negativ asupra societății, există în continuare pericolul de perpetuare a unor practici neclare sau contrare interesului public.

(4) Deficiențele legate de modul de promovare a judecătorilor, în special modul de motivare al hotărârilor CSM generează o practică periculoasă de obligare a CSM de a promova candidații care au contestat hotărârile CSM. Practica actuală este neconstituțională dar și un rezultat al motivării insuficiente a hotărârilor de către CSM.

(5) Amânarea adunării generale a judecătorilor din motive legate de situația pandemică din țară este contraproductivă. În schimb nu sunt luate acțiuni pentru a permite organizarea adunării generale a judecătorilor în alte formate.

(6) Constatăm că soluția preluată de Parlament de a extinde termenul de redactare a actelor judecătorești afectează celeritatea procesului dar și perpetuează riscurile asociate cu redactarea hotărârii de către un alt judecător sau chiar de motivare incorectă a unui dispozitiv care a fost emis fără să fi fost redactată partea motivantă a hotărârii.

(7) Instituirea stării de urgență pentru termenul maxim prevăzut de lege de 60 zile în condițiile în care nu au fost expuse motivele instituirii și măsurile concrete care urmează a fi luate în decursul stării de urgență, ridică semne de întrebare cu privire la proporționalitatea restricțiilor aplicate. În consecință, Hotărârea Parlamentului riscă să fie declarată neconstituțională.

(8) Acțiunile întreprinse de PA de efectuare a acțiunilor de urmărire penală în privința a doi deputați din fracțiunea Partidului Șor sunt binevenite în sensul în care societatea este în așteptarea finalității pe cauze de rezonanță legate de Aeroportul Internațional Chișinău. Totuși, constatăm o coincidență în acțiunile întreprinse de PA în contextul ultimelor evoluții din Parlament, în special cele legate de stabilitatea majorității parlamentare PSRM și Platforma pentru Moldova.

Autori: Iulian Rusu (iulian.rusu@ipre.md)

Veronica Mihailov-Moraru (veronica.mihailov-moraru.gej@ipre.md)

Svetlana Balmuș (svetlana.balmus.gej@ipre.md)

Tatiana Ceaglic (tatiana.ceaglic.gej@ipre.md)

Această publicație a fost elaborată în cadrul proiectului „Grupul de Experți în domeniul Justiției”, susținut financiar de Departamentul Justiție și Drepturile Omului al Fundației Soros Moldova. Conținutul publicației este opinia Grupului de Experți în domeniul Justiției și nu reflectă neapărat poziția Fundației Soros Moldova.