Știri sociale

Asociația Presei Independente (API) a lansat studiul ”Investiții în pluralismul mediatic. Practici de susținere și de subvenționare publică a dezvoltării mass-mediei” în care este prezentată experiența mai multor state europene în acordarea subvențiilor directe şi indirecte pentru dezvoltarea mass-mediei şi asigurarea pluralismului mediatic. Autoarea studiului, experta media Aneta Gonţa, explică necesitatea acordării ajutoarelor pentru dezvoltarea în special a presei scrise şi recomandă crearea în Republica Moldova a unui sistem de subvenţii după modelul unor ţări europene.

Cele mai multe dintre statele europene au o tradiție a acordării ajutoarelor pentru presă de peste jumătate de veac, factorii care au determinat susținerea fiind, la acea vreme, criza financiară în care s-au pomenit ziarele după al doilea război mondial, iar ulterior concurența acerbă a televiziunii care amenința existența presei scrise și fenomenul concentrării proprietății care punea la grea încercare pluralismul și diversitatea mediatice, se arată în studiu. De-a lungul timpului, guvernele ţărilor europene au aplicat mai multe tipuri de subvenţionare a presei, unele fiind valabile și astăzi, altele modificându-se odată cu schimbările de ordin tehnologic și comunicațional, cum ar fi - rate preferențiale ale TVA, tarife preferențiale pentru servicii poștale și feroviare pentru distribuție, tarife favorabile pentru telecomunicații. Alte măsuri au inclus reduceri fiscale pentru investiții și diferite tipuri de facilități fiscale. Unele state au subvenționat prețul hârtiei de ziar, un cost semnificativ de producție. Actualmente, doar două state membre ale Uniunii Europene nu acordă scutiri de TVA pentru presă – Bulgaria și Slovacia. În același context, Franța, care are și un sistem de subsidii directe pentru presă, aplică și cea mai mică TVA pentru acest sector din UE – 2,1%.

Deși există critici și nemulțumiri în ceea ce privește mecanismele, criteriile de selecție și volumul subvențiilor în diferite țări, toate statele care au introdus politici de subvenționare au recunoscut rolul indubitabil al acestora în procesul de salvare și promovare a pluralismului mediatic și al unui mediu democratic de dezvoltare a presei.

Abordarea europeană de elaborare și aplicare a politicilor de subvenții, care urmăresc pluralismul și diversitatea mediatică, este deocamdată străină Republicii Moldova, cu toate că ţara noastră se confruntă acum cu aceleaşi probleme pe care le-au avut ţările europene acum 50 de ani. ”Ziarele traversează o criză economică majoră (dar și gradul de accesare a lor de către cititori este în continuă scădere), existența și dezvoltarea presei scrise este din ce în ce mai puternic amenințată de televiziune, dar și de Internet, iar fenomenul concentrării proprietății nu ne este străin, de ani buni. Altfel spus, cu o diferență de jumătate de veac, traversăm aceleași etape ca și țările Europei de Vest. Prin urmare, ar fi cazul ca statul să conștientizeze toate pericolele la care este expus sistemul mediatic și, în special, presa scrisă, și să inițieze crearea unui mecanism de subvenții care, injectate în această parte a sistemului, să-l salveze, dar și să-l dezvolte”, se menționează în studiu.

Studiul ”Investiții în pluralismul mediatic. Practici de susținere și de subvenționare publică a dezvoltării mass-mediei” recomandă autorităților să purceadă la elaborarea conceptului unui sistem de subvenții pentru presa scrisă, în special cea locală și regională, dar nu numai a ei, care să preia cele mai bune practici europene, verificate în timp. Un eventual mecanism de subvenționare a presei ar trebui să fie reglementat astfel, încât să nu depindă de schimbarea puterii politice și a guvernelor, dar să conțină criterii măsurabile, exacte și durabile pentru acordarea ajutoarelor. Subvenţiile ar trebui să fie acordare de o autoritate independentă, formată din profesioniști care să nu aibă nicio legătură cu partidele politice, grupuri de interese și/sau presiune, în funcţie de specificul și dimensiunile pieței mediatice moldovenești, iar calitatea înaltă a produsului jurnalistic și respectarea Codului deontologic al jurnalistului ar trebui să fie criteriile de bază pentru acordarea subvenţiilor publice, se menţionează în studiul API.

Mai multe detalii despre experiența țărilor europene și recomandările pentru Republica Moldova, găsiți în varianta integrală a studiului, accesiblă pe pagina web www.api,md, rubrica „Publicaţii API”, în limbile română şi engleză. Vedeți aici înregistrarea video a evenimentului.

Studiu a fost realizat de API cu sprijinul financiar al Ambasadei Statelor Unite ale Americii în Republica Moldova.

Pentru informații suplimentare: Tel.: (022) 210602

Persoană de contact – Diana Lungu, Coordonatoare comunicare API