Știri sociale

Fără ură” este îndemnul campaniei de informare lansată astăzi la Chişinău de un grup de organizaţii care apără drepturile omului, în colaborare cu Ministerul Tineretului. În Republica Moldova, observă activiştii ONG-urilor, reţelele de socializare şi portalurile informative abundă în mesaje care instigă la ură. Astfel de comentarii sunt frecvente mai ales în dreptul ştirilor care se referă la schimbările politice din ţară, cum ar fi referendumurile din Găgăuzia, sau din afara ţării, de exemplu violenţele din Ucraina. Detalii are Diana Răileanu.

Iniţiatorii campaniei „Fără ură” fac apel, în primul rând, la utilizatorii reţelelor de socializare cum sunt Facebook sau Odnoklassniki îndemnându-i să gândească de șapte ori înainte să posteze un mesaj care ar putea să instige la ură sau să ştirbească din demnitatea altei persoane.

Psihologul Ian Feldman, membru al Consiliului pentru prevenirea şi eliminarea discriminării, susţine că astfel de îndemnuri apar mai ales în comentariile care vizează subiectele politice:

„În Moldova, acum, fiecare pas politic, fiecare eveniment politic produce valuri de ură - ba referendumuri în Găgăuzia, ba mişcări politice în Ucraina. Da, noi  putem să ne exprimăm, noi putem să ne demonstrăm poziţia, dar, totuşi, când facem acest lucru trebuie să fim foarte atenţi la ceea ce zicem, despre ce zicem şi cum formulăm. Aceasta nu reprezintă nicidecum o limitare a dreptului la libera exprimare.”

În cazul reţelelor de socializare, unde nu există moderatori care ar tria mesajele postate în spaţiul virtual, rolul de filtru şi-l pot asuma utilizatorii, susţin iniţiatorii campaniei. Fiecare persoană care deţine un cont pe Facebook sau Odnoklassniki poate sesiza administratorul reţelei atunci când unul dintre prietenii virtuali multiplică îndemnuri care instigă la ură sau defăimare, e de părere directorul Asociaţiei Presei Independente (API), Petru Macovei: „Dacă lăsăm aceste lucruri fără a întreprinde măsuri, asta înseamnă că vom promova asemenea practici foarte proaste. Deci, în cazul reţelelor de socializare nu rămâne altceva decât utilizatorii să lupte cu fiecare pe propria pagină, să semnaleze aceste cazuri şi să-i cheme la respect pe cei care plasează asemenea comentarii.”

În urmă cu doi ani, cazul jurnalistului Oleg Brega, animatorul portalului alternativ „Curaj.Tv”, care a câştigat un proces vizând incitarea la ură faţă de minorităţile sexuale a creat un precedent în spaţiul virtual. Litigiul a început după ce, într-o transmisiune în direct, pe site-ul „Privesc.eu” unul dintre utilizatori a postat comentarii pe care Oleg Brega le-a considerat ofensatoare la adresa sa şi incitatoare la discriminare. Astăzi majoritatea administratorilor de forumuri preferă să trieze comentariile utilizatorilor, acest mijloc fiind singurul care îi pot feri de procese de judecată, or libertatea pe internet nu este nelimitată, notează directorul API, Petru Macovei: „Administratorii site-urilor sunt obligaţi să elaboreze nişte termeni de utilizare a site-urilor şi nişte regulamente în care să fie scris foarte clar că promovarea discursurilor de ură, defăimarea şi atacurile la persoană sunt interzise, unu la mână. Doi, ar trebuie să aibă servicii eficiente de moderare a comentariilor în care există îndemn de ură şi defăimare. Dacă ei nu sunt capabili să întreţină acest serviciu de moderare asta înseamnă că nu au decât să nu permită afişarea unor comentarii la articolele publicate.”

Nu doar reţelele de socializare abundă în mesaje discriminatorii, constată membrii Consiliului pentru prevenirea şi combaterea discriminării. Site-urile de mică publicitate conţin din belşug anunţuri de angajare care defavorizează anumite categorii de persoane, de exemplu, pensionarii, persoanele cu dizabilităţi sau tinerii. Din acest motiv, administratorii site-urilor sunt îndemnaţi să nu accepte astfel de anunţuri, măcar pentru motivul că ar putea fi chemaţi în instanţă ca să dea socoteală pentru multiplicarea de mesaje discriminatorii.

Autor: Diana Raileanu

Sursa: http://www.europalibera.org/