Politicienii
adevarati au fugit
din partide
Ziarul de Garda | 26 octombrie
2006
- Domnule Godea, tot mai frecvent, societatea civila din R. Moldova
este acuzata de pasivitate
si inactiune. De fapt, cat adevar contin
aceste acuzatii?
- Societatea civila din R. Moldova este inca la faza
de
stabilizare. Pe langa functia de "caine de paza", pe care o are,
societatea civila de la noi se vede nevoita sa acopere anumite sfere
de
activitate in care, in mod normal, ar trebui sa se implice si statul.
In acest context, axarea excesiva pe practica prestarii serviciilor
este in
detrimentul pledoariilor publice. In acelasi timp, in ultimii
2-3 ani, sectorul al treilea este tot mai prezent in viata publica prin
programe de
advocacy. Amintesc aici doar activitatea Coalitiei Civice
pentru Alegeri Libere si Corecte Coalitia2005, promovarea strategiei 3D
pentru reglementarea
conflictului transnistrean, elaborarea Strategiei
de Crestere Economica si Reducere a Saraciei, elaborarea strategiei de
integrare europeana a R.
Moldova etc. Sigur, asteptarile cetatenilor
vizavi de prestatia societatii civile sunt uneori exagerate. Nu trebuie
sa uitam ca societatea civila este
expresia societatii in ansamblu,
poate doar ceva mai activa si mai interesata de procesele ce au loc in
viata de zi cu zi. Societatea civila, prin
definitie, nu poate fi
foarte diferita de restul societatii. Iar societatea din R. Moldova
este asa cum este.
- Daca ar fi
sa estimam eficienta utilizarii fondurilor investite de
organizatii si fundatii straine in edificarea societatii civile din
R. Moldova care ar fi
proportia impact-lipsa de impact?
- Organizatiile straine vin, de regula, sa sprijine niste
initiative locale. Activitatea
institutiilor finantatoare straine a
avut un impact decisiv in anumite domenii si sfere de activitate cum ar
fi crearea unei retele viabile de
organizatii neguvernamentale,
transparentizarea procesului decizional la toate nivelele, participarea
publica la procesul decizional si alte activitati
comunitare si
nationale. Cu sprijinul institutiilor finantatoare a fost relansat
sistemul de asistenta sociala. Iar daca avem o mass-media libera,
acest
lucru se datoreaza si sprijinului financiar si logistic acordat de mai
multe organizatii internationale. Chiar daca este greu de estimat
in
termeni cantitativi impactul acestor demersuri, in termeni calitativi
avem o parte a presei mai obiectiva si combativa in raport cu
pacatele
guvernarii, avem organizatii capabile sa contribuie la imbunatatirea
politicilor publice la nivel local si national si o guvernare
fortata
sa recunoasca ca este deschisa pentru colaborare cu societatea civila.
- In Tarile Baltice, de altfel la fel ca si in
alte tari ale lumii,
sectorul neguvernamental este sprijinit nu doar de finantatori straini,
ci si de stat. Cum ar putea ajunge si R. Moldova la o
astfel de conditie,
din momentul in care chiar puterea prefera sa declare ca are nevoie
de o societate civila eficienta?
- Puterea are nevoie de o societate civila eficienta in masura
in care intelege ca nu prea are capacitati pentru elaborarea
unor
politici publice menite sa impulsioneze reformele. Prioritatea
declarata de integrare europeana cere anumite abordari in raport cu
participarea
publica. Rand pe rand, ministerele recunosc public ca nu
au capacitati suficiente. Pe de alta parte, practica mimarii
colaborarii ramane inca un
instrument des utilizat de catre
autoritatile publice.
Aprobarea unui program de stat de sustinere a societatii
civile, similar
celui din Republica Letona, ramane inca un obiectiv de
inteles si de atins pentru autoritatile de la noi. In mediul
guvernarii, sunt prea putine
persoane care inteleg aceasta
oportunitate. Deseori se creeaza impresia ca guvernarea din R. Moldova
are nevoie de societatea civila pentru asigurarea
unui decor
democratic, pe de o parte si pentru accesare de capacitati, pe de alta
parte. Cum va reusi sa imbine aceste doua lucruri, ramane de vazut.
- Cum apreciati fenomenul afilierii unor organizatii neguvernamentale
la formatiuni politice?
- De
altfel, aceasta este o practica normala in democratiile
avansate. In R. Moldova acest lucru nu este inteles intotdeauna corect.
Afilierea se face la
principii si valori. Organizatiile de caritate vor
impartasi valori de stanga, de altfel ca si centrele intelectuale.
Asociatiile de sprijinire a
businessului vor fi mai aproape de ideile
de dreapta. Confundarea acestui fenomen cu practica partizanatului
politic deriva din primitivismul in
gandire a elitelor noastre politice
si reprezinta impuscaturi cu gloante oarbe in subteranele vietii de
partid din R. Moldova.
- In ce relatii sunteti cu formatiunile politice de la noi? Si cu Partidul
Democrat?
- De obicei
ma stradui sa am relatii corecte cu toate partidele
politice. Discut deseori chestiunile de interes general cu unii lideri
de partid, indiferent pe ce
parte a esichierului politic se afla. Sunt
la curent cu toate framantarile, desprinderile si asocierile partinice.
Nu sunt membru al vreunei formatiuni
politice si incerc sa abordez un
comportament echidistant. Cu Partidul Democrat nu am o relatie
speciala. Am fost membru al acestui partid, am plecat
cand am
considerat ca politica partidului nu mai corespunde nici rigorilor
timpului, nici convingerilor mele politice. Ceea ce am luat cu mine
din
Partidul Democrat este o buna experienta politica si 2-3 prietenii ce
au rezistat in timp. De altfel, unii dintre prietenii mei din partid
au
rupt-o demult cu PD-ul.
Daca e sa vorbim de o colaborare, oarecum institutionalizata,
intre elementele organizate ale societatii
civile si partidele
politice, ar trebui sa recunoastem ca aceasta lipseste aproape cu
desavarsire. Partidele politice moldovene mai sufera de
sindromul
"utilizarii" ONG-urilor in scopuri politice si acest handicap devine
pagubitor pentru o colaborare eficienta, care, de altfel,
este
necesara.
- Cine este omul sau oamenii politici pe care ii tratati cu respect
si admiratie? Pentru ce calitati sau
actiuni?
- In R. Moldova sunt putini oameni politici in adevaratul sens
al cuvantului. Omul politic trebuie sa intruneasca
cateva
caracteristici absolut necesare: demnitate, competenta, onoare,
respect, clarviziune... Lipsa de clarviziune, poate, este un pacat ce
poate
fi iertat. Aceste calitati, insa, sunt greu de gasit la oamenii
ce conduc partidele politice sau treburile tarii. Cu toate acestea,
sunt si politicieni
care au demonstrat ca au demnitate, tin la onoarea
lor si poarta respect conationalilor lor. Unul dintre ei este
academicianul Alexandru Mosanu, primul
presedinte al Parlamentului R.
Moldova. L-am respectat pe dl Mosanu ca profesor la facultate, il admir
acum pentru ca stie sa-si traiasca viata cu
demnitate si ne da lectii
de onoare si devotament fata de acest neam. Este omul care s-a
pricopsit, intai de toate, cu responsabilitate pentru soarta
tarii, pe
cand era unul dintre diriguitorii ei, si nu a ezitat sa plece din
functie atunci cand nu a mai avut sprijin politic pentru ceea ce
si-a
propus sa realizeze. Intriga si uneltirea sunt absolut straine acestui
politician. Poate din acest considerent nu se poate incadra in
sistemul
foarte incurcat, dar si grotesc, al vietii politice de la noi.
- Apropo, ce credeti despre lansarea unor noi partide
politice in R.
Moldova, pe fundalul unui numar impresionant de formatiuni, inregistrate
deja?
- Este un fenomen
interesant pentru cei ce urmaresc viata
politica de la noi. Dar daca e sa privim mai atent, acest fenomen
reprezinta inceputul sfarsitului unei epoci
de viata partinica
"originala", ce nu are nimic in comun cu democratia. Partidele
existente s-au epuizat in mare parte, iar cele noi se nasc
moarte.
Acest lucru se intampla din considerentul ca oamenii politici nu au
invatat aproape nimic in 15 ani. Crearea partidelor noi dupa
aceleasi
principii vechi, cu aceiasi lideri spalati in multe ape se prezinta ca
o incercare disperata de a ramane cu orice pret in scena
politica.
Numai ca acest lucru nu este de folos nici acestor lideri politici,
nici cetateanului care isi pierde interesul si se zapaceste din ce
in
ce mai mult dupa o noua lansare de partid. Partidele noi nu-si
formuleaza programele in corespundere cu nevoile reale ale cetatenilor
si nu fac
publice instrumentele prin intermediul carora vor rezolva
problemele stringente ale societatii. Structura partidelor noi este
formata pe principii
vechi, cu membri furati din alta parte, gata sa
serveasca cauza pana la urmatoarea propunere din partea altui grup.
Segmentul politic activ din mediul
intelectualilor si al taranilor
instariti, demult a dat bir cu fugitii din partide, lehametindu-se de
practicile autoritare si lovindu-se de un deficit
democratic izbitor in
viata interna de partid.
- Acum cateva zile, in Parlament, cativa deputati i-au
cerut directorului
SIS sa le faca publice dosarele, daca acestea exista
la Securitate. Cum credeti, cat de deschisi ar fi liderii societatii
civile sa-si faca publice
dosarele SIS?
-
Este vorba, mai degraba, de dosarele KGB. Nu cred ca se pune problema
publicarii dosarelor SIS. Eu nu cred
ca am avut dosar la KGB, fiind
foarte tanar pe atunci. Un dosar la SIS este o alta poveste. Unii
colegi incercau sa ghiceasca cam cati kilometri de
pelicula filmata au
stocat cei de la SIS in timpul grevei studentilor din 1995. Oricum,
sunt curios si eu sa aflu ce contine un eventual dosar la SIS.
Stiu ca
nu il va publica nimeni, decat peste cateva decenii. Cat priveste alti
colegi de ai mei din societatea civila, probabil multi dintre ei nu
au
ce ascunde. Dar mai bine ia-ti intreba ce cred ei in aceasta chestiune.
- Enumerati trei succese mai importante ale
societatii civile din R.
Moldova, inregistrate in 2006...
- Printre cele mai mari realizari ale sectorului al treilea
in
2006 asi putea enumera monitorizarea ampla a implementarii Planului
Comun de Actiuni UE- R.Moldova, crearea Coalitiei pentru alegeri Libere
si
Corecte ale guvernatorului Gagauziei si elaborarea pachetului de
proiecte de legi privind autonomia locala si finantele publice locale.
Cele mai mari
insuccese in opinia mea sunt Codul Audiovizualului si
modul in care s-a selectat si votat noua componenta a Consiliul
Coordonator al Audiovizualului.
- Erati intrebat, acum un an, cine sta in spatele Coalitiei 2005 si
ce se va intampla cu aceasta in viitor. Ce ati raspunde
astazi la aceste
intrebari?
- Raspund la fel ca si acum un an. In spatele Coalitiei 2005 nu
au stat decat organizatiile
membre care au dorit sa munceasca pentru
deturmentarea cetateanului. Noi nu am mai putut tolera sa fim
manipulati. De altfel, Coalitia 2005 si-a
realizat misiunea cu brio. Am
obligat partidele politice sa abordeze un comportament adecvat, conform
regulilor jocului democratic. Fara sprijinul
institutiilor
internationale si al misiunilor diplomatice nu ne-ar fi reusit mare
lucru. Cat despre viitor, am spus atunci ca ne vom
lichida
transformandu-ne. O parte din organizatiile membre au format deja unele
aliante si coalitii cum ar fi Alianta Anticoruptie si coalitia
pentru
alegeri libere si corecte ale guvernatorului Gagauziei. Noi, alaturi de
alti fosti membri ai Coalitiei 2005, la ora actuala lucram la
crearea
unei coalitii civice care ar contribui la imbunatatirea guvernarii si
la salvgardarea temeiurilor democratice in realizarea
actului
guvernarii.
- Din ce cauza blocurile, coalitiile, conventiile, aliantele sunt atat
de efemere in R. Moldova?
- Pentru ca le lipseste esentialul - principiile comune in baza
carora sunt create. Toate blocurile si aliantele politice in
Moldova
sunt create pe baze de interese personale sau de grup. Daca amintim ca
si majoritatea partidelor sunt create dupa acelasi model, in
mod
firesc, ele nu au cum sa reziste. O ingramadire eterogena de ideologii
si interese poate rezista doar la curse scurte. La curse lungi,
aliantele
moldovenesti sunt pandite in permanenta de "moarte subita",
ca in fotbal. Destramarea Blocului "Moldova Democrata" s-a
produs
atunci cand misiunea acestuia a fost realizata, iar ratiunea de a
exista a acestui bloc isi pierduse valabilitatea. Oamenii s-au vazut
in
statia terminus cu denumirea "Parlament" si, in mod logic, au coborat
din vehicul. Unii au coborat imediat, altii au asteptat sa li se
aduca
si scara. Mai devreme sau mai tarziu, Alianta "Moldova Noastra" a ramas
singura cu dragostea neimpartasita, dar care a reusit sa se
destrame si
ea ca fumul din merii in floare, ca sa amintesc aici o metafora din
Esenin. Cine se face vinovat de aceste multiple divorturi politice
in
doar un an de zile? Pregatirea insuficienta a liderilor politici,
capacitatea lor redusa de a rezista santajului si coruptiei politice si
lipsa
totala de afinitati, ba chiar promovarea unor apropieri politice
impotriva naturii intre liberali si social-democrati de toate nuantele.
"Moldova
Democrata" a demonstrat o data in plus capacitatea
politicienilor moldoveni de a-si conjuga eforturile cand interesul o
cere. Din pacate nu poate
fi vorba de interesul national. Daca il
urmarea, "Moldova Democrata" ar fi fost astazi o formatiune de opozitie
democratica unita, fata de
opozitia pretins democratica si dezbinata,
prezenta acum in forul legiuitor al Moldovei. Dar, vorba lui Creanga:
"De unde nu-i, nici Dumnezeu nu
cere, dar nici nu mai da".
- De obicei, finantatorii admonesteaza intr-un mod delicat (printr-un
refuz ulterior)
beneficiarii de granturi care au comis fraude in utilizarea
fondurilor alocate. Cum apreciaza Centrul CONTACT acest fenomen regretabil
de spalare de
bani, practicat de unele structuri neguvernamentale de
la noi?
- Este greu sa vorbim despre fenomenul de spalare de bani
in
mediul ONG. Intai de toate, pentru ca ONG-urile nu opereaza cu bani
murdari. Banii pe care ii primesc asociatiile sunt curati-curatei,
proveniti
de la guverne straine, legitime si democratice si institutii
internationale democratice recunoscute. Ideea spalarii banilor prin
ONG-uri este mai
aproape de mit decat de realitate. Acest mit vine din
lipsa de transparenta pe alocuri si comunicarea insuficienta a
ONG-urilor cu mediul extern. Fiti
siguri ca in caz de delapidari de
fonduri sau de coruptie, finantatorii for informa primii opinia publica
despre aceste cazuri. Sa ne amintim
controversatul caz cu Comitetul
Helsinki pentru Drepturile Omului din Moldova. Este greu sa ma pronunt
in aceasta situatie pentru ca s-au pronuntat
deja finantatorii si
adunarea generala a Comitetului. Federatia Internationala Helsinki,
insa, nu si-a facut publica opinia pe marginea acestui caz.
Acest lucru
ar trebui sa ne dea de gandit inainte de a face concluzii transante.
Oricum, faptul ramane fapt si un bun exemplu ca banii
contribuabililor
straini trebuie cheltuiti transparent si in corespundere cu
angajamentele asumate de catre beneficiar.
Institutiile
finantatoare au o practica foarte buna de
verificare a activitatii financiare a asociatiilor. Orice organizatie
neguvernamentala ce a implementat un
proiect cu un buget mai mare de 5
cifre va fi auditata neaparat in plan financiar. Daca s-ar controla in
asemenea mod si cheltuirea banilor publici,
sunt sigur ca executia
bugetara ar fi mult mai eficienta in R. Moldova.
- Cunoasteti cazuri de coruptie in ONG-urile din R.
Moldova?
- Din fericire, nu. Sunt anumite situatii legate de activitatea
unei organizatii sau alta. Indoielile sunt alimentate
mai degraba de
afilierea politica a unor organizatii neguvernamentale de la noi. In
campaniile electorale sunt organizatii ce realizeaza activitati pe
bani
proveniti de la partidele politice. Urmariti paginile web ale acestora
in perioadele electorale si va veti convinge. Partea buna este
ca
majoritatea absoluta a acestor organizatii raman anonime, iar
activitatea lor, chiar si in perioadele electorale, este una
ineficienta. Este o
irosire de mijloace financiare fara nici un impact
sensibil.
- Sunt sesizate tot mai multe semnale ca Guvernul distruge
autonomia
locala. Cum apreciati acest fenomen in conditiile apropiatelor alegeri
locale?
- R. Moldova a intrat intr-o
faza de situatie revolutionara cand
varfurile nu mai pot conduce, iar cetatenii simpli nu mai vor sa fie
condusi pe vechi. Cam asa suna definitia
marxista in teoria
revolutionara. Daca e sa vorbim serios, schimbarile de nuanta survenite
dupa alegerile parlamentare s-au produs datorita faptului ca
R. Moldova
si-a asumat anumite angajamente in procesul de integrare europeana.
Ceea ce se intampla bun la ora actuala in R. Moldova se datoreaza,
in
mare parte, presiunilor externe. Chiar daca dupa contrareforma din 2002
s-a reusit crearea unui sistem administrativ piramidal, incetul
cu
incetul, acest lucru este privit ca o frana in realizarea bunei
gestionari a entitatilor administrative. Crearea Ministerului
Administratiei
Publice Locale semnifica o recunoastere neoficiala a
faptului ca in 2002-2003 s-a dat in bara. Eu cred ca in urmatorul an
situatia se va apropia de
normalitate. Procesul de regionalizare a
tarii, daca va fi administrat cu responsabilitate, ar putea fi in
masura sa reaseze lucrurile prin asigurarea
autonomiei locale. Din
fericire, o optiune de alternativa, daca si exista, va complica si mai
mult situatia guvernului in raport cu necesitatea de a
face fata
problemelor de ordin local si regional. Doreste sau ba Executivul, o
abordare responsabila vizavi de administratia locala inseamna intai
de
toate autonomie locala prin descentralizare fiscala si alte elemente
indispensabile acestui proces.
- Cum s-a rasfrant
votul din 4 aprilie asupra activitatii sectorului
civil din R. Moldova?
- Votul din 4 aprilie nu a fost in masura sa schimbe
radical
caracterul si principiile de activitate a organizatiilor
neguvernamentale. Partidele politice care au dorit sa participe la
parteneriatul
politic in numele "interesului national" au avut
suficient timp sa-si dea seama daca pasul lor a fost unul corect sau a
constituit un tertip
obisnuit de a arunca praf in ochii alegatorilor.
Nu ma apuc sa judec partidele, sincer am un profund sentiment de
compatimire pentru cei care s-au
lasat atrasi in acest joc. De altfel,
majoritatea au participat constient. Alegerile anticipate ce se
profilau dupa o eventuala esuare a alegerii
presedintelui, i-ar fi
lasat pe multi fara mandatul de deputat. Ce puteau face bietii oameni
in aceasta situatie? Partea proasta a lucrurilor nu rezida
in alegerea
lui Vladimir Voronin in functia de presedinte, ci in incapacitatea
celor ce i-au acordat votul sa asigure realizarea
exercitarii
mandatului presedintelui in conformitate cu normele si principiile
democratice. Daca ar fi avut capacitatile necesare, situatia
in
domeniul institutiilor democratice, politicii externe si a drepturilor
omului ar fi fost alta. Votul din 4 aprilie a contribuit la reducerea
la
tacere a unei parti a elitei politice, iar tara a coborat intr-un
mediu gen Garsia Marchez, cand poporul este fericit si isi adora
patriarhul, care, la
randul lui, furat de ganduri, a uitat sa mai
comunice cu poporul.
- Cum se va schimba viata noastra pana in 2009?
- Este greu de facut pronosticuri. In R. Moldova, in general, nu
se fac pronosticuri. Din cate se vad si se simt la ora
actuala, in
societatea moldoveneasca nu se asteapta transformari epocale. Am o vaga
impresie ca proiectul "Republica Moldova", lansat in
1991, s-a cam
epuizat. Avem nevoie de un proiect nou care ar raspunde asteptarilor
cetatenilor. Observati ca elementele esentiale ale proiectului
din
1991, cum ar fi independenta nationala, recunoasterea internationala,
elite politice, economice, intelectuale, partide, reforme, mediul
de
afaceri, sunt in plina degradare. Independenta nationala este afectata
de imposibilitatea de a extinde suveranitatea R. Moldova asupra
regiunii
transnistrene, recunoasterea internationala este formala, R.
Moldova aflandu-se intr-o izolare internationala fara precedent,
elitele politice au ramas
la nivelul anilor 90, iar cele noi apar dupa
chipul si asemanarea celor vechi, reformele au fost compromise, iar
mediul de afaceri este bantuit de
maladii si fortat sa treaca la subsol
sau demisol in raport cu obligatiunile fata de stat. Este o abordare
pesimista, dar nu am prea multe temeiuri
pentru optimism. Din acest
considerent nu cred ca viata noastra se va schimba cardinal pana in
2009.
- Va multumim.
Pentru conformitate, A.G.
