Participanții la programul de instruire în sfera gândirii critice, alfabetizării media și rezistenței la dezinformare au aflat ce stă în spatele tendințelor de dezinformare



Participanții la programul de instruire în sfera gândirii critice, alfabetizării media și rezistenței la dezinformare au aflat ce stă în spatele tendințelor de dezinformare

În spatele tendințelor de dezinformare stau intențiile unor grupuri de persoane care urmăresc: promovarea sau denigrarea unei cauze, răspândirea neîncrederii în instituțiile unei socieăți, dar și răspândirea sau perpetuarea confuziei în legătură cu o problemă sau alta. Aceste subiecte au fost abordate de către Veaceslav Berbeca, expert la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în cadrul sesiunilor III și IV ale programului de instruire privind gândirea critică, alfabetizarea media, analiza, rezistența la dezinformare și reflectarea informațiilor de interes public într-un mod imparțial, desfășurate joi, 4 mai.

Potrivit lui Veaceslav Berbeca, dezinformarea consă în lansarea sau promovarea informațiilor false, inexacte sau înșelătoare, concepute, prezentate și promovate pentru a provoca intenționat daune publice sau profit. Ea poate fi totodată și un anumit tip de operațiune specială care constă în înșelarea adversarului prin furnizarea de informații false pe care acesta le va folosi pentu a trage concluziile dorite de inițiator. Veaceslav Berbeca a subliniat că dezvoltarea opiniei publice, inventarea radioului, a televizorului și a internetului sunt fenomene care au contribuit la propagarea dezinformării.

Expertul consideră că, în geneal, există câteva tipuri de strategii de dezinformare și care se concentrează fie asupra identităților false, sau asupra conținutului afectiv, asupra polarizării, teoriilor conspirației, discredităreii adversarilor, etichetării adversarului, atacului la persoană, dar și trollingului. Potrivit lui Veaceslav Berbeca, există, de asemenea, și câteva metode de dezinformare, fiind vorba de negarea și inversarea lucrurilor, amestecul dintre adevăr și minciună, denaturarea motivului și a circumstanțelor și generalizarea. Veaceslav Berbeca a mai afirmat că sferele sau domeniile actualmente vizate prin dezinformare și propagandă sunt: mass-media tradițională și rețelele sociale; ideologia și cultura; crima și corupția; dar și resursele energetice.

Această sesiune mi-a confirmat că nu frica, nesiguranța, fericirea sau entuziasmul ar trebui să ne copleșească la auzul oricărei informații difuzate în spațiul public, ci multe întrebări: Cine a spus? Cu ce scop a spus? De ce tocmai acum a spus?, iar lista intrebărilor devine tot mai mare pe măsură ce începi să obții răspnunsuri la întrebările esențiale. Adevărul e unul, versiuni sunt multe. Vechimea unei informații nu-i conferă acesteia veridicitate. Nu avem timp să trăim în minciună, de aceea, trebuie să ne găsim timp să analizăm”, este de părere Maria Nistor, participantă a programului.

Abilitarea cetățenilor în domeniul dezinformării, istoria dezinformării, fenomenele ce au contribuit la propagarea ei, obiectivele și strategiile sale, elementele de construcție și metodele de dezinformare sunt deja o necesitate. Pentru mine personal, alegerea de a analiza tendințele de dezinformare, știrile manipulatorii sau false a fost una asumată,  dat fiind faptul că nu ne mai putem opune prin tăcere.  Pentru a ne implica în educarea gândirii critice în privința cetățenilor este nevoie de a fi pregătiți”, susține Irina Bejan, altă participantă a programului de instruire.

În cadrul următoarelor sesiuni se va discuta despre tehnici de combatere a dezinformării; despre informațiile false ca parte componentă a dezinformării; despre experiența și bunele practici la nivel internațional în combaterea dezinformării. Participanții vor fi instruiți și la capitolul verificarea faptelor; particularitățile dezinformării în mediul online; rolul noilor tehnologii în campaniile de dezinformare; dar și rolul jurnaliștilor în combaterea dezinformării etc.

Proiectul „Sprijinirea gândirii critice și rezistența la dezinformare în Republica Moldova”, implementat de către IDIS „Viitorul” în perioada ianuarie 2023 – octombrie 2024, este susținut financiar de către Ambasada Finlandei la București.

--------------------

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993 care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - //www.youtube.com/@idisviitorul8539 style=text-decoration: underline; color: #0d4da1;>https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .