Monitorul Justiției nr. 11. Grupul de Experți în domeniul Justiției (GEJ)



Monitorul Justiției este un produs IPRE realizat în cadrul inițiativei Grupului de Experți în domeniul Justiției (GEJ) și care prezintă evoluțiile cheie din sectorul justiției din Republica Moldova.

Prezentul raport, Monitorul Justiției #11, se expune cu privire la evoluțiile cheie în sectorul justiției din perioada 1 septembrie 2021 – 31 octombrie 2021 și include o serie de constatări și concluzii ale GEJ cu privire la:

  1. Hotărâri ale Curții Constituționale a Republicii Moldova;
  2. Hotărâri ale Consiliului Superior al Magistraturii;
  3. Proiecte de legi adoptate în cadrul ședințelor plenare ale Parlamentului;
  4. Activități în cadrul Președinției Republicii Moldova;
  5. Ministerul Justiției: Inițierea proceselor de elaborare a mai multor acte normative;
  6. Hotărâri adoptate de Consiliul Superior al Procurorilor și actele adoptate de Procurorul General;
  7. Instrumentarea dosarelor de rezonanță de către Procuratura Generală;
  8. Activități în cadrul Uniunii Avocaților;
  9. Alte evenimente relevante sectorului justiției.

Experții #GEJ au formulat următoarele concluzii:

(1) Curtea Constituțională nu a depistat  existența unor prejudicii și consecințe negative iminente pentru independența Procuraturii Generale, a Procurorului General și a Consiliului Superior al Procurorilor, care ar justifica suspendarea modificărilor operate la Legea Procuraturii. Motiv pentru care solicitarea de suspendare a fost respinsă.

(2) Curtea Constituțională a constatat neîntrunirea unor elemente esențiale ale procesului de legiferare la adoptarea L. 244/2020 pentru modificarea unor acte normative (L. cu privire la ANI, L. privind declararea averii și a intereselor personale și Codul de procedură Penală). Mai mult de atât Curtea a notat că modificările operate ar putea duce la diminuarea eficienței mecanismelor de control al averii și intereselor personale ale funcționarilor publici, conferind procesului de control un caracter iluzoriu și  teoretic, dar nu practic și eficient.

(3) Curtea Constituțională a admis parțial sesizarea Procurorului General nr.202a/2021. Curtea a dispus suspendarea acțiunii articolului 76 alin. (1) lit. i1) din L. cu privire la Procuratură și a Decretului Președintelui Republicii Moldova din 6 septembrie 2021 privind încetarea de drept a mandatului de membru al CSP al domnului Dumitru Pulbere, până la soluționarea cauzei. Curtea a subliniat și necesitatea suspendării procesului de numirea unui nou membru CSP până la soluționarea cauzei.

(4) Curtea a avizat pozitiv proiectul de lege privind modificarea art. 70 din Constituție. Potrivit proiectului deputații suspectați de comiterea infracțiunilor de: corupere activă sau pasivă, trafic de influență, exces sau abuz de putere, îmbogățire ilicită și spălare a banilor, vor putea fi cercetați penal, reținuți, perchiziționați, arestați fără încuviințarea prealabilă a Parlamentului.

(5) La 21 septembrie 2021, CSM a amânat desfășurarea Adunării Generale a Judecătorilor, pentru data de 3 decembrie 2021. AGJ urma a fi organizată pe data de 1 octombrie 2021, în cadrul acesteia era planificată alegerea a cinci noi membri ai CSM. Amintim că ultima Adunare Generală a Judecătorilor s-a desfășurat pe 1 martie 2019.

(6) Prin adoptarea Legii nr.122 privind modificarea unor acte normative, deputații au instituit un mecanism de control și de sancționare a conducătorilor unor autorități publice aflate sub control parlamentar.

(7) A fost votată în lectură finală proiectul de modificare a Constituției RM. Printre modificările operate se numără: excluderea termenului inițial de numire a judecătorilor, numirea judecătorilor CSJ de către Președinte,  excluderea Procurorului General și a Ministrului Justiției din componența CSM. CSM va fi format din 12 membri: 6 membri din rândul judecătorilor și 6 din rândul non-judecătorilor, aleși de către Parlament. Durata mandatului membrilor CSM, va  constitui 6 ani. Modificările operate la Constituție urmează să intre în vigoare în aprilie 2022.

(8) Prin ratificarea Convenției Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice, RM se angajează să dezvolte un set de mecanisme eficiente care ar contribui la prevenirea și contracararea violenței contra femeilor. Convenția a fost ratificată în lectură finală la data de 14 octombrie 2021.

(9) A fost votat în lectură finală proiectul privind modificarea Legii cu privire la Autoritatea Națională de Integritate și Legea privind declararea averii și a intereselor personale. Printre modificările operate se numără: efectuarea controlului atât asupra veniturilor dobândite pe parcursul exercitării mandatului sau funcției publice, raportat la averea deținută cât și asupra cheltuielilor realizate, declararea bunurilor virtuale deținute, declararea serviciilor a căror valoare depășește zece salarii medii pe economie, declararea bunurilor la valoarea de piață și nu la cea contractuală, etc.

(10) Prin adoptarea Legii nr.277 Parlamentul a anulat secretul offshore, contribuind astfel la transparentizarea societăților comerciale de pe teritoriul RM, prevenirea corupției și evaziunilor fiscale. Potrivit proiectului, va fi publicată lista beneficiarilor efectivi ai tuturor companiilor cu fondatori în jurisdicții care nu asigură transparența.  Accesul cetățenilor la informația din Registrul de stat cu privire la beneficiarii efectivi va fi asigurată de ASP.

(11) Prin votarea stării de urgență în sectorul energetic pentru o perioadă de 30 de zile, Parlamentul a oferit Guvernului plenitudinea de pârghii pentru identificarea facilă a soluțiilor privind ameliorarea crizei gazelor.

(12) La 5 octombrie 2021, CSP la desemnat pe procurorul Victor Furtună pentru investigarea acuzațiilor menționate de deputatul Lilian Carp în sesizarea depusă contra PG. Din momentul pornirii urmăririi penale pe numele lui Alexandr Stoianoglo, mandatul acestuia de Procuror General și mandatele adjuncților lui au fost suspendate de drept.

(13) La 6 octombrie 2021, CSP a ales în calitate de Procuror General interimar pe procurorul adjunct al Procuraturii mun. Chișinău Dumitru Robu. Acesta a mai exercitat funcția de Procuror General interimar în vara-toamna anului 2019. În perioada interimatului său scurt, au fost pornite mai multe dosare de rezonanță (împotriva lui Vladimir Plahotniuc, dos. Bahamas, dos. Aeroportul Chișinău etc.), care însă nu au progresat semnificativ în cei doi ani de când ele au fost începute.

(14) O altă persoană apropiată lui Plahotniuc a fost pusă sub învinuire în absență. Ca și în cazul altor fugari, plecarea lui Vladimir Andronachi nu a fost în niciun fel împiedicată de Procuratura Generală.

(15) Deși Autoritatea Națională de Integritate a fost sesizată pentru realizarea verificărilor în raport cu averea adjunctului PG Ruslan Popov încă în ianuarie 2020. La mai bine de un an de la demararea verificărilor, ANI nu a luat o decizie în privința lui Ruslan Popov pe motiv că „acțiunile de verificare sunt complexe şi necesită timp”.

(16) A fost nevoie de 2 ani, pentru al pune sub învinuire pe fostul deputat PDM Constantin Țuțu pentru îmbogățire ilicită și fals în declarația de avere. Luând în considerare experiența cu cel de-al doilea dosar penal în care Țuțu este pus sub învinuire pentru trafic de influență și escrocherie în proporții deosebit de mari, examinarea căruia a fost amânată de circa 13 ori, este posibil ca dosarul penal actual să repete același scenariu de amânări.

(17) Procuratura Anticorupție anunță despre înaintarea acuzațiilor împotriva celor 5 foști ofițeri din cadrul Direcției nr. 5 INI, implicați în interceptări ilegale. Nici unul dintre judecătorii care au autorizat interceptările ilegale sau procurorii care le-au solicitat nu au fost sancționați cel puțin disciplinar. Este evident că polițiștii acuzați din cadrul INI acționau la ordinul superiorilor și în baza unor acte autorizate de instanța de judecată.

(18) Instituția avocaturii înregistrează progrese sesizabile la capitolul implementării tehnologiilor informaționale în alegerea candidaților la funcțiile de conducere. Totodată votarea modificărilor de către Parlament la Legea cu privire la avocatură va asigura echitatea în procesul de accedere în funcția de avocat.

Autori:

Olesea Doronceanu (olesea.doronceanu.gej@ipre.md)

Tatiana Ciaglic (tatiana.ciaglic.gej@ipre.md)

Pavel Grecu ( pavel.grecu.gej@ipre.md)

Ecaterina Popșoi (ecaterina.popsoi@ipre.md)

Această publicație a fost elaborată în cadrul proiectului „Grupul de Experți în domeniul Justiției”, susținut financiar de Departamentul Justiție și Drepturile Omului al Fundației Soros Moldova. Conținutul publicației este opinia Grupului de Experți în domeniul Justiției și nu reflectă neapărat poziția Fundației Soros Moldova.