Reprezentanți ai societății civile și ai administrațiilor locale din zona de Nord a țării au învățat să reducă riscurile și să dezvolte servicii sociale reziliente
Pentru un serviciu social calitativ și durabil este esențial ca riscurile și vulnerabilitățile să fie identificate și evaluate încă la etapa de creare, ca ulterior să fie elaborate și strategii de gestionare a riscurilor. Tot la etapa de creare, organizația trebuie să-și planifice strategii de asigurare a rezilienței serviciului, astfel ca acesta să nu dispară urmare a unor vulnerabilități sau șocuri. Sunt două dintre elementele principale ale instruirii desfășurate timp de două zile (21 și 22 iunie) de Keystone Moldova la Bălți, pe tema gestionării riscurilor și asigurarea rezilienței, pentru organizațiile societății civile din zona de Nord a țării, care dezvoltă servicii sociale cu sprijinul Uniunii Europene.
Ludmila Jalbă conduce Asociația părinților persoanelor cu dizabilități „Eternitate” din Fălești și în prezent este în proces de creare a unui serviciu social absolut nou pentru raion – Casă Comunitară pentru persoane cu dizabilități mintale și psihosociale. Două riscuri la care ea atrage atenția în mod special sunt posibila neonorare de către partenerul de proiect a obligațiilor contractuale și selectarea adecvată a personalului care urmează să fie anagajat. „Încă la etapa de scriere a conceptului serviciului, trebuie identificate riscurile și discutate responsabilitățile fiecărei părți, pentru ca partenerul de proiect, în cazul nostru, administrația publică locală, să înțeleagă care îi este menirea și ce trebuie să facă pentru ca serviciul într-adevăr să fie de bună calitate și să fie durabil în timp. Respectiv, acordul de parteneriat trebuie să conțină clauze specifice, cu responsabilități bine formulate și chiar ca parte a acordului să fie un plan de acțiuni pe un termen concret. Am avut o experiență anterioară când organizația parteneră nu-și onora la timp obligațiile și astfel a apărut riscul să nu putem implementa la timp proiectul și, respectiv, să nu obținem rezultatele planificate”, explică Ludmila Jalbă. Un al doilea risc ar fi, în opinia sa, selectarea necorespunzătoare a personalului angajat: „În special într-un serviciu ca al nostru, dedicat persoanelor cu dizabilități psihosociale, este riscul ca specialiștii angajați să muncească un timp scurt, să nu se regăsească în această muncă și să plece. De aceea este important ca ei să fie bine instruiți, să înțeleagă care le sunt responsabilitățile și atribuțiile în cadrul serviciului și să răspundă nevoilor beneficiarilor”.
De cealaltă parte, Veronica Rotaru, specialistă principală în cadrul Direcției Generale Asistență Socială, Protecție a Familiei și Copilului Fălești, cel mai important prestator public de servicii sociale, care deține și rolul de partener de implementare pentru unele organizații ale societății civile (OSC), vede riscuri majore în fluctuația de cadre din sistemul serviciilor sociale, dar și diferențele de viziuni la decidenții politici care iau decizii în privința serviciilor sociale. „Sunt președinți de raion sau primari care manifestă preocupare pentru crerea și menținerea serviciilor sociale, dar sunt și dintre cei care, dimpotrivă, vin în funcție și, din anumite motive, nu au nici un interes să le susțină și dezvolte. Acesta este un mare risc pentru buna funcționare și pentru reziliența serviciilor sociale. În acest caz soluția e informarea. Primarii, consilierii trebuie duși în teritoriu, să vadă pe teren beneficiarii, să discute cu ei și cu specialiștii din teren și astfel vor deveni mai bine informați și sensibili la problemele grupurilor vulnerabile”.
Ludmila Jalbă și Veronica Rotaru, deși au experiență în gestionarea serviciilor sociale, spun că la instruirea desfășurată de Keystone Moldova au reușit să-și sintetizeze cunoștințele și abilitățile și astfel se simt mai pregătite pentru a asigura buna funcționare a serviciilor de care sunt responsabile. „Important e să te asiguri, la creare, că serviciul pe care îl lansezi este cu adevărat necesar comunității. În acest caz el va fi și rezilient și nu va dispărea la primul șoc”, spune Ludmila Jalbă cu referire la reziliența serviciilor sociale.
Formatoarea instruirii, Valentina Prițcan, dr., conf. universitar, a apreciat faptul că unele dintre organizațile participante au deja elaborate la nivel de organizație planuri de dezvoltare strategică care includ și managementul riscurilor, iar altele chiar au managementul schimbării ca prioritate organizațională. „Totuși, organizațiile care au aceste documente sunt puține, ceea ce denotă că pe acest segment avem mult de lucrat, or, competențele sunt doar inițiale, nu sunt competențe avansate de gestionare a riscurilor. În schimb, atunci când am realizat sarcini practice am conchis că reprezentanții organizațiilor au înțeles și și-au dezvoltat o viziune comună cu referință la riscuri, la toleranță la risc, toleranță personală și toleranță instituțională, ceea ce ar însemna asumarea de decizii cu privire la mărimea „poverii” pe care o poate duce pe umerii săi o organizație sau o persoană în raport cu o provocare. Am văzut că s-au descurcat foarte bine la specificarea riscurilor externe, celor operaționale și celor care sunt generate de necesitatea de schimbare organizațională”, apreciază Valentina Prițcan.
„Instruirea este axată pe consolidarea competențelor reprezentanților a 15 OSC-uri beneficiare de granturi și ai autorităților publice locale din 9 unități administrativ teritoriale din regiunea de Nord a țării. Ne-am propus să oferim unele perspective privind managementul riscurilor în procesul de creare și dezvoltare a serviciilor sociale pentru grupurile vulnerabile, precum și stabilirea unor strategii privind dezvoltarea rezilienței și a modalităților de gestionare a vulnerabilității. Este foarte important ca prestatorii de servicii sociale să cunoască mecanismele prin intermediul cărora să răspundă creativ la relațiile și contextele de lucru. Pentru ca să menținem sănătatea relațională și pentru a fi eficienți este necesar să fii rezilient rapid în revenire. În acest scop, prestatorii și dezvoltatorii de servicii sociale trebuie să aplice strategii sustenabile și inovatoare, bazate pe planificarea strategică și sistemică”, a explicat Marcela Dilion-Strechie, manageră de program la Keystone Moldova, organizație parteneră în implementarea proiectului „Organizațiile societății civile acționează pentru.servicii sociale mai bune”. Acest proiect, finanțat de Uniunea Europeană, cofinanțat și implementat de Fundația Soros Moldova, în parteneriat cu Keystone Moldova și AO Institutum Virtutes Civilis, oferă susținere pentru 40 de OSC-uri din toată țara să dezvolte în următorii doi ani servicii sociale.
O instruire similară Keystone Moldova a desfășurat la începutul lunii iunie pentru organizațiile din zona Centru, iar la 23 și 24 iunie va instrui organizațiile din zona de Sud.
