Şomajul în rândul tinerilor. Majorarea alocaţiei de şomaj cu 40% este oare o măsură eficientă de stimulare a angajării în câmpul muncii?

La începutul anului 2010 am fost invitat la o emisiune la Jurnal TV axată pe şomajul în rândul tinerilor. După cum am fost informat la telefon, la emisiune mai fusese invitaţi Doamna Valentina Buliga, Ministrul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, Domnul Stăvilă Dumitru, Inspector General de Stat al Muncii.  Am propus persoanei responsabile de emisiune de-a invita şi reprezentanţi de la Ministerul Tineretului şi Sportului, aşa cum Domnul Ministru Ion Cebanu, a menţionat că una din priorităţile sale în cadrul instituţiei pe care o conduce este promovarea politicilor de angajare a tinerilor în câmpul muncii. Am vorbit cu Domnul Ministru, însă nici el şi nici Viceministrul, Oleg Tulea, nu au putut participa, fiind plecaţi în teritoriu.

Până la urmă, la emisiune am participat eu şi Domnul Stăvilă Dumitru, Inspector General de Stat al Muncii. În cadrul emisiunii am discutat mai multe aspecte ce ţin de angajare, condiţiile de angajare şi politicile statului pentru stimularea angajarii tinerilor absolvenţi. Înregistrarea emisiunii o puteţi vedea aici.

Principalele puncte la care m-am referit în cadrul emisiunii şi aş vrea să le reiterez sunt:

• mărirea alocaţiei de şomaj cu 40% trebuie să fie complementată cu alte politici de stimulare a angajării tinerilor în câmpul muncii – în multe state, odată cu mărirea alocaţiei de şomaj, persoanele nu au mai fost motivate să se angajeze în câmpul muncii. Din bugetul asigurărilor sociale de stat pe anul 2010, 46 265 mii lei au fost alocate pentru alocaţii de şomaj. Bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2010, a fost aprobat de Parlament la sfârşitul anului 2009 şi presupune venituri în sumă de 8011831,7 mii lei şi la cheltuieli în sumă de 8274844,9 mii lei, cu o depăşire a cheltuielilor asupra veniturilor de 263013,2 mii lei.
• stimularea voluntariatului şi a stagiilor în rândul tinerilor – experienţa obţinută de tineri în baza activităţii de voluntariat sau a stagiilor, vor mări şansele de angajare ale tânărului absolvent. Instituţiile de învăţământ trebuie să aplice în acest sens politici de stimulare a voluntariatului în rândul elevilor şi studenţilor. Proiectul de lege cu privire la voluntariat este deja înregistrat ca iniţiativă legislativă, în următoarele luni fiind pus spre dezbatere în plenul Parlamentului. Din contextul existent însă, Legea voluntariatului nu va oferi măsuri de stimulare a activităţii de voluntariat, deoarece mai multe Ministere nu sunt de acord cu oferirea studenţilor credite educaţionale speciale sau considerarea voluntariatului ca experienţă în procesul de angajare în sectorul public.
• promovarea antreprenoriatului în rândul tinerilor din mediul rural – fiind motivată prin faptul că şomajul în rândul tinerilor este mai ridicat în mediul rural (posibilităţi de angajare în multe localităţi practic lipsesc), faţă de mediul urban. Astfel, înregistrându-se şi o creştere a migraţiei din spaţiul rural, cuprinzând în mod esenţial persoane tinere.
• Legea privind ocuparea forţei de muncă şi protecţia socială a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă trebuie modificată, astfel încât angajatorii să poată primi facilitaţi nu numai dacă angajează tineri absolvenţi bugetari, ci şi cei care au studiat pe bază de contract.

rata şomajului printre tineri în ţara noastră este comparabilă cu media din ţările Uniunii Europene (care a fost, în octombrie 2008, de asemenea, de 16 la sută), tinerii din Moldova suportă în mod evident consecinţele unor dezavantaje pe piaţa forţei de muncă.

există o corelaţie negativă între vârstă şi riscul de a fi şomer, astfel încât persoanele din grupul de vârstă între 15 şi 24 de ani se confruntă cu un risc de două ori mai mare de a fi şomeri decât segmentul următor de vârstă (25-34 de ani). În primul trimestru al anului 2009, majoritatea tinerilor şomeri posedau doar educaţie liceală sau mai joasă, ceea ce-i plasează într-o situaţie dezavantajată în ţară.

dezavantajele cu care se confruntă tinerii pe piaţa forţei de muncă din Moldova ar putea să se înmulţească odată cu extinderea crizei. Tinerii vor continua să suporte handicapul „normal” de pe piaţa muncii (asociat cu lipsa de experienţă şi cu neîncrederea potenţialilor angajatori), fiind obligaţi, în acelaşi timp, să concureze cu migranţii mai experimentaţi, care revin în ţară.

Chiar dacă angajarea tinerilor în câmpul muncii este pusă în cap de listă în mai multe politici strategice naţionale (cum ar fi Strategia Naţională de Dezvoltare pentru 2008-2011, Strategia Naţională privind Politicile de Ocupare a Forţei de Muncă pentru 2007-2015, Strategia Naţională de Tineret (2009-2013) şi Legea cu privire la Tineret (adoptată în 1999)), se înregistrează o extindere a şomajului în rândul tinerilor, fiind argumentată şi de datele prezentate de Biroul Naţional de Statistică, conform cărora  populaţia inactivă de 15 ani şi peste, pe trimestrul III al anului 2009, a reprezentat 55,2% din totalul populaţiei de aceeaşi categorie de vârstă, depăşind nivelul trimestrului respectiv al anului 2008 cu 1,3 p.p, sau cu 45,9 mii persoane. Astfel, în rândurile tinerilor (15-24 ani) rata şomajului a constituit 16,5%. În categoria de vârstă 15-29 ani acest indicator a avut valoarea 12,8%.

În concluzie, în cadrul emisiunii am menţionat faptul că Ministerul Tineretului şi Sportului împreună cu Ministerul  Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei trebuie urgent să elaboreze şi implementeze politicele necesare pentru sporirea angajării tinerilor absolvenţi în câmpul muncii. Până la moment, înafară de majorarea alocaţiei de şomaj (ceea ce înseamnă că vom avea mai multe cheltuieli bugetare pentru şomeri) alte politici în acest domeniu nu au fost lansate.