Alegerile parlamentare – factorul determinant pentru viitorul relațiilor dintre Chișinău și Bruxelles





Distribuie prietenilor:


Relațiile dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană au trecut prin mai multe etape în ultimii ani, fiind departe de a avea o evoluție liniară.  Revenirea în albia normalității în anul 2016 a dialogului dintre părți nu a durat foarte mult, fiindcă, începând cu vara lui 2017, odată cu schimbarea sistemului electoral de către deputații socialiști și democrați, în detrimentul recomandărilor venite din parte Comisiei de la Veneția a Consiliului Europei și al OSCE/ ODIHR, relațiile dintre Chișinău și Bruxelles au început să deterioreze din nou.

Uniunea Europeană, prin luările sale de poziție și în urma negocierilor cu autoritățile centrale, a semnalat care sunt principalele sale obiecții față de situația din Republica Moldova. Astfel, la finele anului 2017, în Memorandumului de Înțelegere dintre Uniunea Europeană și Republica Moldova, UE a publicat o listă de 28 de condiționalități la adresa guvernării de la Chișinău pentru acordarea asistenței macrofinanciare. Pe lângă criteriile de ordin economic și financiar, documentul conține condiționalități și de ordin politic.

În anul 2018 dialogul moldo-comunitar s-a complicat și mai mult. Evaluând starea relațiilor dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană, anul 2018 poate fi împărțită în două părți. În prima jumătate a anului Republica Moldova a încercat să mențină dialogul cu UE în albia discuțiilor tehnice, făcându-se abstracție de subiectul schimbării sistemului electoral. În a doua jumătate, după invalidarea alegerilor în municipiul Chișinău, dialogul dintre Republica Moldova și UE a fost preponderent axat pe domeniul politicului, fiind influențat de degradarea democrației moldovenești. Aceste probleme au prevalat asupra progreselor și avantajelor comerciale obținute de către Chișinău în urma aplicării DCFTA.

La 26 februarie 2018, Consiliul UE, în concluziile sale, a făcut o radiografie a situației din Republica Moldova, evaluând sectorial succesele și eșecurile guvernării de la Chișinău privind implementarea reformelor prevăzute de Acordul de Asociere. În concluziile sale, Consiliul punctează toate aspectele problematice existente – de la cele cronice, precum combaterea corupției  și lipsa reformelor în sistemul judiciar, până la unele mai recente, cum ar fi schimbarea sistemului electoral.

La 5 aprilie 2018, Comisia Europeană  a publicat raportul comun al Comisiei Europene și al Serviciului European de Acțiune Externă care analizează progresul pe care Republica Moldova l-a înregistrat prin implementarea Acordului de Asociere și a altor mecanisme europene. Principalele concluzii ale raportului evidențiază că Republica Moldova a reușit să își stabilizeze situația economică și, cu sprijinul constant, dar condiționat, din partea UE și a altor parteneri internaționali, a făcut progrese în anumite domenii, inclusiv în ceea ce privește consolidarea zonei de liber schimb aprofundate și cuprinzătoare. Totuși, sunt necesare mai multe eforturi, în special, pentru combaterea corupției la nivel înalt, reforma profundă a sistemului judiciar, recuperarea fondurilor deturnate prin frauda bancară și deferirea justiției a persoanelor responsabile de această crimă.

La 3 mai 2018, Consiliul de asociere UE-Moldova a analizat progresele înregistrate în rezultatul punerii în aplicare a Acordului de Asociere. Pe lângă succesele realizate de către Republica Moldova, în mod special, implementarea prevederilor legate de Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător, sunt evidențiate principalele insuccese – problemele din justiție, corupția la nivel înalt ș.a. Important este că UE a semnalat existența regreselor în domenii precum sistemul electoral, mass media și societatea civilă. Referitor la acordarea asistenței macrofinanciare din partea UE, Comisarul european pentru politica europeană de vecinătate și negocieri de extindere, Johannes Hahn, a declarat că Republica Moldova urmează să mai îndeplinească două condiții. Prima ține de funcționalitatea deplină a Autorității Naționale de Integritate, iar a doua de adoptarea unui buget suplimentar pentru funcționarea instituțiilor anticorupție.

În a doua jumătate a anului 2018 dialogul politic dintre Republica Moldova și UE a intrat într-o fază complicată după invalidarea alegerilor din iunie în municipiul Chișinău. Deputații Parlamentului European au adoptat la 5 iulie o rezoluție care prevede suspendarea asistenței macrofinanciare pentru Republica Moldova din cauza nerespectării precondițiilor politice stipulate în Memorandumului de Înțelegere dintre Uniunea Europeană și Republica Moldova de la finele anului 2017. Șefa diplomației europene, Federica Mogherini, a declarat că suspendarea asistenței este legată de modul în care sistemul de justiție din Republica Moldova a încălcat voința populară exprimată prin vot, interpretând abuziv legea electorală, iar invalidarea alegerilor în municipiul Chișinău nefiind un semn bun pentru viitoarele alegeri parlamentare. Pe lângă suspendarea asistenței macrofinanciare, rezoluția prevede că orice decizie privind plățile viitoare ar trebui să aibă loc numai după alegerile parlamentare din februarie 2019, cu condiția că acestea sunt efectuate în conformitate cu standardele democratice recunoscute la nivel internațional.

Guvernul Republicii Moldova a reacționat la rezoluția Parlamentului European printr-un comunicat de presă la 7 iulie în care a apreciat că rezoluția este incorectă și politizată. Referitor la invalidarea alegerilor în Chișinău, autoritățile moldovenești au explicat că nu pot permite imixtiunea în actul justiției, acuzând Uniunea Europeană de faptul că actuala stare a justiției în Republica Moldova este și rezultatul activității oficialilor europeni care au asistat reforma sistemului judecătoresc moldovenesc.

Uniunea Europeană și-a reconfirmat poziția sa dură la adresa Republicii Moldova printr-o nouă rezoluție a Parlamentului European, emisă la 14 noiembrie 2018. Rezoluția enumeră regresele înregistrate de Republica Moldova, precum modificările făcute în legislația electorală, invalidarea alegerilor locale generale din Chișinău, lipsa transparenței în dosarul fraudei bancare, și modificările operate în domeniul fiscal etc. De asemenea, încă o dată se specifică faptul că UE va debloca asistența macrofinanciară doar după alegerile parlamentare dacă acestea se vor desfășura în conformitate cu criteriile democratice caracteristice unui proces electoral.

 La finele anului 2018, UE a anunțat oficial că reduce sprijinului financiar din cauza deteriorării statului de drept și a democrației în Republica Moldova, așteptând ca autoritățile moldovenești să ia măsuri urgente și imediate pentru a remedia situația. În  aceste condiții, natura dialogului moldo-comunitar în anul 2019, dar și viitorul lui în termen apropiat și mediu, va depinde foarte mult de modul în care vor organiza autoritățile Republicii Moldova următoarele alegeri parlamentare. Vor fi organizate aceste alegeri într-o manieră credibilă, incluzivă și transparentă sau nu? În funcție de modul de organizare a alegerilor parlamentare va depinde starea dialogului Republicii Moldova cu Uniunea Europeană care anunțat că va monitoriza cu atenție procesul electoral în Republica Moldova, dar și cel postelectoral.

Ion Tăbârță



Organizații vizate: IDIS Viitorul |


Ajută-ne să distribuim acest articol:
 

Administratorii portalului nu poartă răspundere pentru conţinutul postărilor şi materialelor plasate de utilizatorii site-ului. Utilizaţi informaţia din acest articol pe propriul risc.

Promo