SOCIETATEA CIVILA SI INSTITUTIILE PUBLICE AU OPINII DIFERITE
Reprezentanti ai societatii civile si ai institutiilor publice au opinii
diferite referitor la necesitatea modificarii Codului audiovizualului. Acestea
au fost expuse marti, 4 martie, in cadrul seminarului teoretico-practic €žCodul
Audiovizualului al R. Moldova:
oportunitatea ajustarii la standardele internationale", transmite Info-Prim
Neo.
Presedintele Asociatiei Presei Electronice (APEL), Alexandru Dorogan, a
declarat ca scopul seminarul este sa se examineze modul in care incepe sa functioneze
mecanismul de reglementare, posibilitatile practice de garantare a independentei
autoritatii de reglementare in domeniu si de asigurare a pluralismului in acest
sector. Problema, potrivit lui Dorogan, este ca actualul Cod al audiovizualului
nu ofera mecanisme de implementare a prevederilor legale. De asemenea, nu exista
rezultatele unei monitorizari care ar arata publicului felul in care sunt
respectate stipularile Codului si recomandarile C oE. Nici Consiliul
Coordonator al Audiovizualului (CCA) , nici societatea civila, nu dispun
deocamdata de posibilitati si mijloace pentru a monitoriza modalitatea de
respectare a prevederilor legale, a mentionat sursa citata.
Referindu-se la standardele europene, Lilia Snegureac, director al Biroului de Informare al Consiliului Europei in R. Moldova a declarat ca acestea sunt reprezentate prin documente de recomandare. €žDocumentele respective nu au caracter obligatoriu. Totusi, nu ar trebui sa uitam ca R. Moldova se afla in continuare sub procedura de monitorizare a APCE (Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei - n.r.) si a CMCE (Consiliul de Ministri al Consiliului Europei - n.r.), or toate aceste documente influenteaza destul de mult rezultatele monitorizarii", a subliniat sursa citata.
Boyko Boev, expert in drept pe langa organizatia internationala €žArticle XIX", a prezentat cateva cauze la CEDO in care au fost implicate institutii audiovizuale si a chemat juristii si jurnalistii sa urmareasca practica si legislatia internationala pentru a imbunatati legislatia nationala.
Vlad Turcanu, membru al CCA, a opinat ca tentativele de modificare a unor prevederi din Codul audiovizualului ar putea duce la deschiderea unei €žcutii a pandorei", de care nu are nevoie audiovizualul moldovenesc. Aceeasi pozitie a avut-o si deputatul Angela Arama, membru al comisiei parlamentare de profil, una dintre autorii codului. Angela Arama a spus ca i se pare putin cam depasita necesitatea revenirii la discutiile din ajunul aprobarii codului. €žSunt foarte multe obiectii si loc pentru modificari", a spus ea. Totodata, s-a aratat ingrijorata ca, daca Parlamentului ii vor fi propuse anumite modificari la cod, exista pericolul sa fie aprobate amendamente care nu sunt de dorit. Ararma a mai spus ca nu ar trebui sa se grabeasca cineva cu modificari, pentru ca oricum este o lege foarte complexa si o singura modificare poate duce la dereglari logistice in alt capitol. Cel mai bine este sa se discute asupra prevederilor bune, dar care din pacate nu sunt luate in consideratie, a conchis ea.
Recent a fost publicata o culegere de analize si recomandari referitor la Codul audiovizualului, in care experti nationali si internationali se expun asupra necesitatii modificarii unor prevederi.
Seminarul de doua zile este organizat de catre Asociatia Presei Electronice, Consiliul Coordonator al Audiovizualului, in comun cu Programul mas s-media al Fundatiei Soros-Moldova. Seminarul face parte din sirul de actiuni, pe care Programul mass-media al Fundatiei Soros-Moldova le realizeaza cu sprijinul Agentiei Suedeze Pentru Dezvoltare si Cooperare Internationala (ASDI), in vederea edificarii audiovizualului national pe principii democratice.