O mama cu HIV a primit dreptul la azil in Moldova prin judecata

La 22.12.2010, Curtea Supremă de Justiţie a obligat Biroul de Migraţie şi Azil să elibereze adeverinţa de imigrant unei persoane străine care trăieşte cu HIV în Republica Moldova.

S.N, 28 ani, cetăţeancă străină a încheiat căsătoria în 2005 cu cetăţeanul Republicii Moldova, G. V. Ambii domiciliază în Republica Moldova şi au un copil minor.

S.N. s-a adresat cu cerere la Biroul de Migraţie şi Azil al Ministerului Afacerilor Interne pentru primirea adeverinţei de imigrant, însă a primit refuz, indicându-i-se că această suferă de HIV/SIDA şi prezintă pericol pentru sănătatea publică.

Institutul pentru Drepturile Omului s-a adresat în instanţa de judecată cu o cerere, contestând refuzul Biroului de Migraţie şi Azil al RM, ca fiind ilegal şi discriminatoriu.

Curtea de Apel a respins cererea şi a motivat în decizia sa că, S.N. este infectată cu virusul HIV/SIDA care prezintă pericol pentru societate şi, conform Articolului 15 alin 1 (d) al Legii 1518-XV din 06.12.2002 cu privire la migraţie, este interzisă imigrarea cetăţenilor străini care suferă de maladii ce prezintă pericol pentru sănătatea publică. De asemenea, Articolul 24 alin 1 al Legii 23-XVI din 16.02.2007 cu privire la profilaxia HIV/SIDA indică aflarea pe teritoriul Republicii Moldova, pe un termen de peste 3 luni, este permisă numai persoanelor care prezintă certificatul medical de testare la marcherii HIV cu rezultatul negativ.

La 22.09.2010, decizia Curţii de Apel a fost contestată prin recurs la Curtea Supremă de Justiţie, deoarece încheierea Biroului de Migraţie şi Azil şi hotărârea instanţei de judecată lezează dreptul la viaţa privată şi de familie a reclamantei şi contravine actelor internaţionale la care Republica Moldova a aderat, precum şi unor prevederi legale naţionale.

Astfel, Articolul 15 al Legii cu privire la migraţie şi Articolul 24 al Legii cu privire la profilaxia HIV/SIDA contravin Codului Familiei, Constituţiei Republicii Moldova, Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului şi Convenţiei Europene a Drepturilor Omului.

Acţiunile Biroului de Migraţie şi Azil nu pot fi considerate «necesare într-un stat democratic», «proporţionale scopului urmărit». Ingerinţa autorităţilor în acest caz nu a este proporţională, deoarece nu este asigurat echilibrul între interesele S.N. de a avea relaţii de familie cu interesul de protejare a siguranţei publice, invocat de autorităţi.

Prin Decizia Curţii Supreme de Justiţie din 22 decembrie 2010, cererea de recurs înaintată de avocaţii IDOM a fost admisă, hotărârea Curţii de Apel Chişinău casată, iar Biroul de Azil şi Migraţie obligat să elibereze adeverinţă de imigrant cet. S.N.

Decizia Curţii Supreme de Justiţie stabileşte jurisprudența pe cazuri similare şi schimbă practica existentă în Republica Moldova în ce priveşte refuzul Biroului de Migraţie şi Azil în eliberarea adeverinţelor de imigrant străinilor care trăiesc cu HIV.

Practicile internaţionale arată că aplicarea unor astfel de măsuri de interzicere a aflării cetăţenilor străini pe teritoriul unui alt stat nu au ca şi consecinţă îmbunătăţirea situaţiei privind răspândirea maladiei.

Strategia de apărare a acestui caz preluat a fost efectuată de avocaţii Programului de Litigare al IDOM din cadrul proiectului «Reducerea Impactului Infecţiei HIV în Republica Moldova», finanţat de Fondul Global de Combatere HIV/SIDA, Tuberculozei şi Malariei, Runda a 8-a.

Comunicat IDOM

sursa Ziarul de Garda