Igor Klipii vorbeste in Parlament despre Strategia dezvoltarii societatii civile

Discursul Deputatului Igor KLIPII in sedinta plenara a Parlamentului Republicii Moldova din 11 decembrie 2008 privind Proiectul de hotarare pentru aprobarea Strategiei dezvoltarii societatii civile.

Stimati colegi,

Daca autorii acestui text care se mai numeste foarte pretentios si „Strategie”, ar fi dorit cu adevarat emanciparea Societatii civile in Republica Moldova ar fi putut, in primul rand, sa-l propuna ceva mai inainte - cel putin pana la declaratiile Ambasadorilor occidentali, in randul al doilea si asta ar fi fost pe deplin suficient ca autorii sa fi insistat ca in aceasta tara sa fie respectat cadrul legal existent. Nu mai mult. Functiile inalte pe care le detin nu numai ca le permiteau dar chiar le cer acest lucru.

Ar fi fost cazul ca astazi, in pragul alegerilor parlamentare, sa audiem un raport de totalizare a eforturilor depuse de structurile statale intru emanciparea acestei societati civile si nu strategii radioase noi. Era cazul ca acest text sa fie rezultatul unor dezbateri publice serioase cu participarea reprezentantilor invocatei si multchinuitei Societati civile din RM. Din pacate nimic din cele mentionate nu a avut loc si nici nu putea sa aiba loc deoarece avem la guvernare un partid bolsevic. Daca autorii si prin urmare intreg partidul comunist ar fi fost mai deschisi Societatii in general si a celei civile in particular care au tot incercat sa se faca auzite: si in problema audiovizualului, si in problema codului electoral, si in problema restructurarii structurilor de forta, si a codului educational, si a  transparentei procesului decizional si in foarte costisitoarea problema a dosarelor pierdute la CEDO  nu ar fi fost nevoie de aceasta strategie. În alti termeni este vorba de aceleasi probleme care ii sunt reprosate astazi Republicii Moldova de catre structurile Europene – probleme care pot duce la nerecunoasterea alegerilor parlamentare din 2009. În conditiile cand occidentalii inselati si dezamagiti incearca sa apere Republica Moldova de propria conducere, aceasta Strategie tardiva nu mai impresioneaza pe nimeni. E prea tarziu. Daca patru ani in urma, pe fonul unei temute si foarte mediatizate lovituri de stat asemenea Initiative euforiza ambasadele occidentale gata sa intrevada in orice „icnet” sau aluzie pro-europeana semnul schimbarii din cadrul PC azi, aceste Strategii si initiative nu fac decat sa-i convinga in ipocrizia si lipsa oricaror valori a guvernantilor.

În cea ce priveste societatea civila moldoveneasca ea a avut parte de opt ani negri. Daca in perioada primului mandat comunistii incercau sa anihileze rezistenta ONG-urilor sau pur si simplu negau existenta acestora, pentru mandatul al doilea au fost gasite solutii mult mai sofisticate. Astfel au aparut ONG-uri considerate Spioni sau chiar dusmani ai Republicii Moldova – sa ne amintim de invinuirile adresate de seful statului ONG-rilor care „dezinformeaza occidentul” si, pe de alta parte - organizatii „non-politice” sau „apolitice” mai sterse si mai inodore dar agreate de PCRM.

Un alt fenomen care a afectat grav societatea civila moldoveneasca tine preluarea acestui segment al vietii publice sub controlul serviciilor secrete dupa exemplul Bielorusei sau mai aproape a Transnistriei. Putem afirma ca acest lucru este si rezultatul „schimbului de experienta” in cadrul reuniunilor la Chisinau a sefilor serviciilor secrete din tarile CSI. În acest sens Societatea civila din RM seamana tot mai mult cu cea din spatiul CSI si in particular cu cea din Tiraspol. O proba a omogenizarii prin regres a societatii moldovenesti cu cea transnistreana este si faptul ca in textul Strategiei lipsesc referintele de rigoare la ceea ce reprezinta principalul instrument de impunere a Societatii in fata statului si anume institutul Opiniei publice. Acest lucru nu este intamplator deoarece „Opinia publica” isi are locul numai intr-un stat democratic unde exista o presa libera, o justitie independenta, o guvernare responsabila in fata alegatorilor. Aceste lucruri lipsesc atat in Republica Moldova cat si teritoriile separatiste din stanga Nistrului.

Eroarea fatala a acestei Strategii rezida in faptul ca Societatea civila este redusa la niste Organizatiile nonguvernamentale asemuite unor pepeni crescuti intr-o sera. În realitate ONG-urile nu sunt decat o parte a Societatii civile iar Societatea civila la randul sau nu poate fi rupta de procesele si framantarile societatii in general. Nu este posibil sa „obtii” o societate civila dezvoltata intr-o societate totalitara! Si in acest context asi vrea sa mentionez in speranta ca acest lucru va fi inteles si de colegii comunisti ca si partidele politice, atata timp cat nu sunt la guvernare, sunt parte ale societatii civile. Este, cel putin, o ipocrizie sa-ti bati joc de partidele politice si concomitent sa pledezi pentru emanciparea societatii civile.

Drept concluzie asi vrea sa mentionezi ca cea mai convingatoare Strategie de dezvoltare Societatii civile ar fi indeplinirea angajamentelor fata de CE si scoaterea RM de sub rusinoasa si perpetua monitorizare a CE, realizarea angajamentelor in cadrul planului de actiuni RM – UE si in final hartia de turnesol al responsabilitatii partidului de Guvernamant va fi desfasurarea democratica a alegerilor parlamentare. În rest toate sunt vorbe goale.

Votarea in sustinerea acestei Strategii poate fi motivata doar de un singur lucru – si anume evitarea manipularilor demagogice de catre mass-media controlata de guvern. Fapt care nu face decat sa confirme cele mentionate anterior. CTD - Ceea ce si trebuia de demonstrat.