Un studiu a cercetat impactul prezenței trupelor ruse în Moldova, Ucraina și Armenia asupra situației Drepturilor Omului



Asociația Promo-LEX din Moldova, Helsinki Citizens’ Assembly-Vanadzor din Armenia și East European Research Initiative Foundation din Ucraina au elaborat un raport privind impactul trupelor ruse din țările lor asupra drepturilor omului.

În Republica Moldova interesul pentru acest subiect este unul sporit datorită numeroaselor cazuri de încălcare a drepturilor omului în regiunea transnistreană, multe dintre acestea fiind expediate sau examinate la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului.

Chiar dacă au fost pronunțate hotărâri în 58 de dosare, în care peste 2200 de persoane au fost recunoscute drept victime ale încălcărilor drepturilor omului și abuzurilor din partea administrației de facto, situația drepturilor omului continuă a fi ignorată, iar Federația Rusă evită executarea Hotărârilor CtEDO și achitarea sumei cumulative de cca 5,5 mln Euro.

Situația drepturilor omului în regiunea transnistreană a Republicii Moldova rămâne fără atenția cuvenită din partea autorităților constituționale și a instituțiilor internaționale relevante, în timp ce populația acestui teritoriu rămâne practic fără acces la instrumente juridice legale și eficiente de apărare a drepturilor omului. Mecanismele naționale de protejare a drepturilor omului, aplicate la nivel internațional și disponibile autorităților constituționale au un impact redus aici, deși în cadrul Revizuirii periodice universale, Moldova a acceptat mai multe recomandări privind respectarea drepturilor omului în regiunea transnistreană. În mod special s-a atras atenția asupra promovării drepturilor omului și elaborarea unui mecanism de monitorizare a situației, cu implicarea reprezentanților societății civile de pe ambele maluri ale Nistrului.

În aceste circumstanțe, fenomenul impunității, lipsa oricăror posibilități de monitorizare a situației precum și lipsa oricăror garanții pentru respectarea drepturilor omului sunt elemente ce caracterizează situația reală privind starea drepturilor omului în acest teritoriu.

Autorii raportului au identificat o serie de factori ce favorizează menținerea și perpetuarea situației și au examinat impactul trupelor ruse asupra evenimentelor din zonele de conflict analizate. Autorii au descris procesul de negocieri moldo-ruse privind termenele și retragerea trupelor ruse din Moldova pentru a înțelege modul în care a fost posibilă obținerea de către Federația Rusă a calității de stat-garant și mediator în procesul de negocieri politice, în condițiile menținerii prezenței militare și a faptului că potrivit Constituției, Republica Moldova este un stat neutru și nu admite prezența trupelor străine pe teritoriul său. Mai mult, autorii au analizat modul în care prezența rusă în Moldova a contribuit sau favorizat încălcarea drepturilor omului, iar în unele situații anume militarii ruși au fost cei care au admis încălcarea directă a drepturilor locuitorilor regiunii. Ambele subiecte analizate (prezența trupelor ruse și situația drepturilor omului în regiunea transnistreană a Republicii Moldova), ar trebui să fie prioritare în dialogul bilateral al R.Moldova cu Federația Rusă deoarece reprezintă practic una dintre cheile soluționării problemei transnistrene. Cu toate acestea, subiectele sunt abordate ocazional, rămân în umbra altor subiecte, nu sunt dezbătute în spațiul public ori sunt discutate într-o manieră netransparentă.

Raportul poate fi accesat aici. 

Raportul a fost realizat în cadrul Proiectului “Prezența militară rusă în țările Parteneriatului Estic drept provocare pentru drepturile omului”. Proiectul beneficiază de asistență din partea Programului de Granturi al Forumului Societății Civile al Parteneriatului Estic. Programul de Granturi este susținut financiar de către Uniunea Europeană și National Endowment for Democracy. Acest raport a fost publicat cu suportul Uniunii Europene. Conținutul raportului este responsabilitatea exclusivă a autorilor și nu reflectă neapărat opinia Uniunii Europene sau National Endowment for Democracy.