Puţina cunoaştere şi multa neclaritate în facilităţile pentru ONG-uri, expert

Ajută-ne să distribuim acest articol:

Interviu Info-Prim Neo cu Tatiana Grinic, membru al Asociaţiei Contabililor şi Auditorilor Profesionişti din Republica Moldova (ACAP)


- La o întâlnire recentă cu reprezentanţi ai ONG-urilor Dvs aţi menţionat că în legislaţie au fost făcute unele modificări care prevăd eliberarea de la plata Taxei pe Valoare Adăugată (TVA) a organizaţiilor neguvernamentale care lucrează în domeniul asistenţei sociale. Judecând după reacţia consumatorilor ştirii scrise de la acea întrunire, mai multă lume este interesată să ştie mai multe despre aceste modificări. Care sunt acestea, de ce a fost nevoie de ele?

- Este vorba despre schimbările care au fost operate la Codul Fiscal, în luna septembrie 2010. Conform acestora, dacă un ONG care prestează servicii sociale vrea să cumpere de la o întreprindere de pe teritoriul Republicii Moldova anumite bunuri pentru programele sale sociale sau să importe ceva pentru programele sale, sau să acorde un serviciu pe teritoriul Republicii Moldova, el are voie să achiziţioneze toate acestea fără să achite TVA furnizorului. Ţin să menţionez că modificările legislative se referă doar la ONG-urile care prestează servicii sociale. Pentru aceste tipuri de ONG au fost operate şi alte schimbări în legislaţie care au scopul de a le facilita activitatea. Astfel, ONG-urile care prestează servicii sociale se mai pot bucura şi de scutiri privind impozitul funciar pentru pământul şi clădirile unde îşi desfăşoară nemijlocit activitatea, încăperi care sunt destinate în mod evident prestării serviciilor sociale. Acest fapt reprezintă un plus enorm pentru activitatea acestor asociaţii obşteşti. În acelaşi timp, mecanismul de aplicare a noilor norme de impozitare a fost elaborat nu tocmai în cel mai reuşit mod, astfel încât ONG-urile îl pot aplica cu mai mult greu în practică.

- Care lacune fac acest mecanism puţin funcţional?

- Cu toate că au fost făcute aceste modificări legislative pentru a facilita activitatea ONG-urilor ce prestează servicii sociale, Inspectoratul Fiscal consideră că în condiţiile în care un ONG procură nişte bunuri, nu este suficient ca acesta să prezinte certificatul de înregistrare care confirmă că face parte din sectorul asociativ. Inspectoratul Fiscal susţine că, pentru a putea beneficia scutiri de TVA, mai este nevoie de un act, care se eliberează de Ministerul Justiţiei. Este vorba de certificatul de utilitate publică, dar nu atât de multe ONG-uri au acest act. Astfel, la Ministerul Justiţiei este creată o comisie specială care se întruneşte şi decide pentru fiecare ONG, dacă să elibereze sau nu acest certificat de utilitate publică. La rândul lor, pentru a obţine acest act, asociaţiile obşteşti trebuie să demonstreze că sunt de un folos pentru societate. Plus la toate, este o procedură care durează. De aceea, o mare parte a ONG-urilor care prestează servicii sociale, nu pot beneficia de scutirile de TVA.

La momentul actual există un proiect de modificare a Codului Fiscal care ar elimina aceste obligaţiuni referitoare la necesitatea certificatului de utilitate publică. Modificările au în vizor simplificarea normelor legislative prevăzute de articolul 52 al Codului Fiscal. Astfel, va exista o listă a ONG-urilor care corespund prevederilor pentru scutirea de impozitul pe venit şi care îşi îndeplinesc scopurile statutare, ele fiind în mod automat scutite de TVA la procurări de mărfuri şi servicii, de plata impozitului funciar. Acest lucru însă este doar la nivel de proiect, trebuie să aşteptăm dacă acesta va obţine sau nu aprobarea Parlamentului.

Mai există o problemă legată de agenţii economici privind impozitarea cu TVA a livrărilor de mărfuri şi servicii către ONG, care prestează servicii sociale. Livrările sunt scutite de TVA pentru aceşti agenţi economici. Anume scutite, nu impozitate cu cota sero, fapt care duce la majorarea poverii fiscale cu TVA. Agentul economic pierde preţul de trecere în cont a unei părţi de TVA conform normelor prevăzute de articolul 102 al Codului Fiscal. Iar această pierdere poate fi mai mare decât TVA-ul care avea sa fie majorat dacă nu ar fi fost prevăzută o astfel de scutire. Facilitatea anunţată de autorităţi în formă de scutire de TVA doar sună bine, în realitate nu este o facilitate pentru furnizorul de mărfuri, care urmează să includă TVA achitată furnizorului său în cost (în realitate se scuteşte de TVA numai adaosul său comercial, chiar mai puţin) sau în preţ sau la cheltuieli neprevăzute în preţ. Astfel, agentului economic i se complică evidenţa contabilă, el comite erori care se sancţionează dur la completarea dărilor de seamă fiscale. Din acest motiv mulţi furnizori refuză să elibereze marfa în aceste condiţii. Este o situaţie nefavorabilă şi pentru beneficiar, care în realitate nu primeşte o reducere de preţ anunţată. Adică preţul poate fi mai mic decât acel cu TVA, dar nu egal cu preţul fără TVA la o livrare către alţi cumpărători.

- Câţi reprezentanţi ai sectorului non-guvernamental cunosc facilităţile despre care vorbiţi?

- Majoritatea nu cunosc facilităţile prevăzute de legislaţie. Problema e că organizaţiile neguvernamentale care lucrează în domeniul asistenţei sociale au un buget mai mic în comparaţie cu altele. Aşa că ele nu îşi permit angajarea unui contabil care să cunoască toate subtilităţile. În consecinţă, ONG-urile respective nu profită de aceste facilităţi pentru că nu au cum să le cunoască. Toţi achită şi tac. Cred că autorităţile ar trebui să desfăşoare campanii de informare în cazurile când sunt operate schimbări de genul acesta în legislaţie. Este adevărat că statul publică textele actelor normative în monitoarele oficiale, dar ar trebui să înştiinţeze prin scrisori organizaţiile care cad sub incidenţa oricăror modificări ale legislaţiei, în special, atunci când este vorba de facilităţi.

- De asemenea, aţi vorbit despre anumite facilităţi în ceea ce priveşte deducerea donaţiilor de la persoanele juridice către ONG-uri. Cum funcţionează acest mecanism, câtă lume îl cunoaşte şi îl utilizează?

- Aceste facilităţi au fost introduse în actele legislative inca pina la introducerea normei de impozitare a veniturilor intreprinderilor cu cota zero. Sensul lor era si este urmatorul: Intreprinderea efectuaza donatii (filantropie, sponsorizare) in anumite volume(sume). Si acesta intreprindere isi poate micsora venitul impozabil cu marimea donatiei nu mai mare de 10 procente din tot venitul impozabil a intreprinderii. Daca donatia a fost efectuata cu o suma mai mare decit acest limit de 10 procente din intregul venitul impozabil al intreprinderii, atunci suma depasirii se impozita cu impozitul pe venit. Procedură de documentare a donatiilor efectuate banesc difera de cea efectuata cu bunuri. Totuşi, există momente neclare atât în legislaţie, cât şi în activitatea practică. De exemplu, întreprinderea a făcut donaţii la un ONG o sumă bunicică, vine Inspectoratul Fiscal şi spune că nu sunt toate actele necesare. Numărul şi tipul actelor cerute diferă de la inspector la inspector, de la control la control. Inspectoratul deseori pune în capul mesei nu conţinutul şi realitatea operaţiunii, ci forma ei care, la rândul său, nu este stipulată clar în actele normative. Astfel de fapte descurajează mulţi agenţi economici să facă donaţii ONG-rilor. Aceste lucruri se fac cu scopul de a mări artificial sancţiunile şi impozitările agentului economic dat. La modul teoretic, sumele oferite de agenţii economici în formă de donaţii, se impozitează cu cota 0 la impozitul pe venit. Dar dacă volumul de binefacere este mai mare de 10% din volumul impozabil cu impozitul pe venit, atunci suma care este mai mare de 10% se impozitează cu 15%. Astfel, agenţii economici care fac donaţii asociaţiilor obşteşti au rămas cu facilităţile pe care le-au avut şi când nu era fixată cota 0, pentru că şi mai înainte sumele de până la 10% erau scutite de impozite, fiind impozitate la cota de 15% donaţiile care care depăşesc 10%. Aceasta descurajează multe întreprinderi care ar fi de acord să ofere donaţii. Concluzia este că regulamentele privind deducerea donaţiilor de la agenţii economici către ONG-uri urmează să sufere modificări.

- De ce credeţi că o parte din oamenii de afaceri din Moldova evită să sprijine financiar ONG-urile?

- Oamenii de afaceri din Moldova ei înşişi sunt în criză. Dar, totodată, vedem că statul îi pedepseşte pe agenţii economici cu un impozit suplimentar, chiar dacă a fost instituită cota 0. Politica fiscală şi administrarea abuzivă, corupţia şi lipsa unui mediu adecvat de activitate, activitatea de stres în condiţiile când organele de control interpretează legile cum doresc – ba lărgind, ba îngustând normele legilor - reprezintă factori negativi pentru decizia celor care efectuează acte de binefacere. Dacă ar exista posibilitatea ca agenţii economici locali să doneze în volum mai mare şi fără impozite şi controale abuzive, mai mulţi ar dona. La moment avem situaţia paradoxală când agentul economic care vinde un produs unui ONG scutit de TVA trebuie să achite impozit statului. .

Svetlana Cojocaru, Info-Prim Neo 





Ajută-ne să distribuim acest articol:
 

Administratorii portalului nu poartă răspundere pentru conţinutul postărilor şi materialelor plasate de utilizatorii site-ului. Utilizaţi informaţia din acest articol pe propriul risc.