Finanțarea ONG-urilor, între ciocan și nicovală

Ajută-ne să distribuim acest articol:

La începutul lunii noiembrie au avut loc primele audieri a Comisiei parlamentare de anchetă pentru elucidarea circumstanțelor de implicare în politica internă a Republicii Moldova a fundației „Open Dialog”. Comisia a constatat că din primele informații recepționate există unul sau mai multe ONG-uri care au desfășurat activități care nu pot fi conforme cu legislația autohtonă și ar putea reprezenta imixtiune în politica internă a Republicii Moldova. Totodată, comisia susține că activitatea unor ONG-uri conține elemente care se referă la finanțări ilegale ale unor organizații politice și ale unor politicieni. Scopul Comisiei este să stabilească dacă există legături dintre unele ONG-uri și anumiți candidați electorali prin limitarea activității subiecților electorali sau chiar excluderea lor din cursa electorală, constată în cadrul emisiunii „15 minute de realism economic” expertul în politică, Ion Tăbârță.

Contextul în care a apărut această comisie privind elucidarea cazului „Open Dialog” vizează de fapt subiectele sensibile, care există în Republica Moldova. Este vorba de finanțarea partidelor politice și modul de activitate a ONG-urilor și relația lor cu autoritățile statului. În campania mediatică lansată de mass media apropiată guvernării s-a insistat asupra faptului că Andrei Năstase, liderul PPDA și Maia Sandu, lidera PAS au participat la o conferință sponsorizată de această organizație. Totodată, Kozlovska i-a apărat drepturile lui Veaceslav Platon după extrădarea acestuia în Republica Moldova. S-a vorbit că această fundație ar fi fost finanțată de anumiți oligarhi din spațiul ex sovietic și chiar că ar avea legături cu serviciile secrete rusești. Desigur nu s-a intrat în detalii, că de fapt acțiunile respectivei fundații, cu participarea politicienilor vizați și a unor reprezentanți ai societății civile, se referă la organizarea unei conferințe la Parlamentul European. Ba mai mult, în urma campaniei a fost creată această Comisie parlamentară care urmează să vină cu anume constatări privind imixtiunea ONG-urilor din exterior în viața politică internă a Republicii Moldova. La propunerea partidelor din opoziție ca activitatea acestei comisii să fie legată de subiectul finanțării partidelor din Republica Moldova s-a primit refuz din partea guvernării.

„Abordând subiectul finanțării partidelor politice, atunci acesta nici pe de parte nu a fost rezolvat. Din anul 2015 s-a introdus finanțarea de la bugetul de stat. S-a considerat că acest lucru va soluționa problema, însă nu s-a întâmplat. Mai multe studii și rapoarte realizate de către societatea civilă arată că există probleme la plafoane și la sursele de  finanțare a partidelor politice. Un studiu recent realizat de Promo-LEX a constat mai multe probleme: CEC-ul tratează selectiv partidele politice, cheltuieli neraportate, funcționarea fundațiilor pe lângă partidele politice. Este vorba de PDM, PSRM și Partidul „Șor” care nu-și raportează toate cheltuielile, în mod special, cele legate de activitatea fundațiilor care funcționează pe lângă respectivele partidele politice. Activitatea acestor fundații sunt o modalitate indirectă de a promova anumite acțiuni cu caracter politic, dar care nu sunt incluse în rapoartele partidelor. De asemenea, Promo-LEX admite o posibilă simulare a cotizațiilor și donațiilor în rapoartele realizate de către partidul de guvernământ, adevărații donatori ne fiind raportați. Raportorii estimează că trecerea la sistemul electoral mixt, actualele probleme existente în finanțarea partidelor politice vor persista într-o formă și mai profundă în campania electorală”, susține Ion Tăbârță.

Pe lângă subiectul finanțării partidelor politice este și cel al activității ONG-urilor. Referindu-ne la comunicatul Comisiei parlamentare referitor la ONG-urile care s-ar implica în viața politică a Republici Moldova, ne aducem aminte de anul 2016 când a avut loc inițiativa de a modifica legea privind activitatea societății civile. Atunci, s-a creat un grup de lucru care timp de un an a venit cu propuneri, proiectul fiind expertizat și de experți străini. Însă pe ultima sută de metri Ministerul Justiției, cel care a susținut inițiativa proiectului de lege, a venit cu completări, care se refereau la posibile imixtiuni din exterior a anumitor organizații a societății civile în viața politică din Republica Moldova. Prin introducerea acestor amendamente a fost distorsionat proiectul de lege și elaborat un cadru legislativ restrictiv la activitatea ONG-urilor în comparație cu legea care exista până atunci. În mod special se referea la anumite organizații ale societății civile care au tangență în activitatea lor cu subiectele publice de ordin politic. Aceste ONG-uri urmau a fi verificate mai minuțios, existând posibilitatea stopării finanțării din exterior a activității lor. Prin aceasta, guvernarea a încercat să restricționeze activitatea anumitor organizații care nu sunt loiale guvernării. În cele din urmă Ministerul Justiției a dat înapoi, iar soarta proiectului „a rămas în aer”. Făcând conexiunii cu cazul „Open Dialog” vedem că există anumite similitudini în ceea ce s-a dorit a se introduce prin acele amendamente la legea cu privire la fundații, referitoare la activitatea organizațiilor societății civile, și constatările preliminare făcute de către Comisia parlamentară privind acest caz.

În concluzie, expertul în politică, Ion Tăbârță e de părere că activitatea comisiei parlamentare privind elucidarea cazului Open Dialog se referă la subiectul finanțării ONG-urilor din exterior, încercându-se de a se stabili o legătură dintre unele ONG-ui și anumite partide politice extraparlamentare, cu șanse reale de a accede în Parlament. Dacă anterior s-a încercat nereușit restricționarea activității ONG-urilor prin acele amendamente la lege privind fundațiile societății civile, acum anumite constatări ale Comisiei parlamentare de anchetă privind finanțarea din exterior pot servi drept motiv de decizii pentru anumite instituții ale statului de a restricționa activitatea în campania electorală a unor subiecți electorali – începând de a le pune anumite piedici în a desfășura campania electorală și chiar până de ai scoate din cursa electorală.

Emisiunea este realizată de către IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Radio Europa Liberă.

Pentru alte detalii, vă rugăm să contactați responsabilul pe presă, Victor URSU la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com  sau la numărul de telefon 069017396.


Organizații vizate: IDIS Viitorul |



Ajută-ne să distribuim acest articol:
 

Administratorii portalului nu poartă răspundere pentru conţinutul postărilor şi materialelor plasate de utilizatorii site-ului. Utilizaţi informaţia din acest articol pe propriul risc.