Juristă Promo-LEX: Agresorii familiali rămân nepedepsiți pentru încălcarea măsurilor de protecție, iar victimele rămân cu ordonanța pe hârtie



Aplicarea Legii 45 privind prevenirea și combaterea violenței în familie relevă mai multe defecte la nivelul mecanismului de implementare. Astfel, spre exemplu, actele de violență în familie soldate cu vătămări ușoare sau neînsemnate a sănătății, în continuare sunt pedepsite contravențional, iar în multe cazuri agresorii care încalcă ordonanțele de protecție rămân nepedepsiți. VIDEO AICI

Lilia Potîng, juristă, Asociația Promo-LEX: “Întotdeauna când vorbim despre acte de violență în familie, trebuie să fie clar că avem două proceduri care merg în paralel. Vorbim pe de o parte despre măsurile de protecție la care are dreptul victima violenței în familie și pe de altă parte vorbim despre tragerea la răspundere a agresorilor pentru săvârșirea actelor de violență în familie”.

Deși conform legii, de supravegherea executării ordonanței, sunt responsabili ofițerul de sector și asistentul social, în foarte multe localități ei nu conlucrează,  și atunci supravegherea nemijlocită a ordonanței de protecție este lăsată doar pe umerii poliției. Pe de altă parte, explică Lilia Potîng, apar foarte multe probleme în momentul în care agresorul încalcă ordonanța de protecție, urmând a fi sancționat pentru aceasta așa cum prevede Codul contravențional, agent constatator în acest caz pentru contravenția prevăzută la art. 318 este executorul judecătoresc. Și aici apare o ruptură, practic pentru a fi sancționat agresorul trebuie să fie acumulat dosarul și transmis în instanța judecătorească de către executorul judecătoresc, or responsabil de executarea și supravegherea executării ordonanței de protecție este ofițerul de sector împreună cu asistentul social.

Astfel, chiar dacă ofițerul de sector acumulează materialele, acesta urmează să le transmită după competență executorului judecătoresc, pentru ca executorul judecătoresc, la rândul său, să inițieze procedura contravențională și să transmită dosarul către instanța de judecată. În prezent, după cum spuneam, ruptura se face la executorul judecătoresc care de multe ori refuză intentarea dosarului contravențional, iar dacă polițistul transmite direct către instanța de judecată materialul acumulat, instanța clasează pe motiv că nu este polițistul agent constatator și într-o astfel de situație practic victimele rămân doar cu ordonanța de protecție scrisă pe hârtie, care de fapt nu este executată, a subliniat jurista Promo-LEX.

Referitor la tragerea agresorilor la răspundere pentru faptele de violență în familie săvârșite, aceste sunt incriminate în Codul Penal, art. 201¹, astfel încât pentru săvârșirea oricărui tip de violență în familie, inclusiv violență psihologică, acesta ar trebui atras la răspundere penală, iar în funcție de gravitatea faptei săvârșite acesta riscă până la 15 ani de închisoare.

Există foarte multe cazuri când actele de violență în familie sunt soldate cu vătămări ușoare sau neînsemnate a sănătății, procurorii emit ordonanțe prin care refuză pornirea urmării penale și constată că a fost săvârșită o contravenție, aplicându-i de cele mai dese ori amendă, amendă care este luat din coșul comun al familie, mai susține Lilia Potîng.

“Legea 45 la 7 ani de la publicare: Retrospectivă și necesități” este o inițiativă Promo-LEX în contextul a 7 ani de la publicarea Legii Nr.45 privind prevenirea și combaterea violenței în familie.